Huffington Post: Romania, prima distopie a lumii

Romania, o tara unde investitorii offshore planuiesc un vast proiect de minerit pe baza de cianuri, se potriveste de minune distopiei (o viziune de cosmar asupra viitorului) descrise de autorul David Mitchell in romanul sau uluitor, "Cloud Atlas", scrie Rupert Wolfe-Murray in publicatia americana The Huffington Post.

"Solul este poluat, raurile sunt lipsite de viata, aerul intoxicat, iar alimentele pline de elemente nefaste. Cei de jos nu pot cumpara medicamentele necesare pentru a contracara aceste privatiuni. Melanomul si malaria avanseaza spre nord cu patruzeci de kilometri pe an. Acele zone de productie din Africa si Indonezia care alimenteaza cererile zonelor de consum sunt in proportie de 60% nelocuite. Legitimitatea plutocratiei, bogatia sa, se evapora ... iar singurul sau raspuns este strategia iubita de toti ideologii falimentari: negarea", descrie Mitchell viitorul.

Nu este greu sa vedem cum multinationalele de astazi s-ar putea transforma in monopolurile descrise de Mitchell, scrie Wolfe-Murray. Recentele scandaluri privind evaziunea fiscala din partea unor companii ca Starbucks, Google si Apple sugereaza ca rolul principal al guvernului modern este acela de a reprezenta marile afaceri. In practica, acest lucru va insemna ca interesele marilor afaceri vor cantari intotdeauna mai mult decat cele oamenilor obisnuiti sau ale mediului.

Marile corporatii straine au indepartat competitorii locali din Romania

Procesul poate fi vazut cel mai clar intr-o economie emergenta ca Romania - o tara cu o economie capitalista moderna de doar 23 de ani. In Romania, membra a UE din 2007, se poate vedea cum companii precum Coca-Cola, McDonalds, Microsoft, VW, Nestle, Danone si South African Breweries (SAB) au dat la o parte competitorii locali.

Astfel, peste 60% din apa imbuteliata si bauturile racoritoare din Romania sunt in prezent vandute de Coca-Cola, piata berii este dominata de SAB si alte multinationale, iar 80% din produsele alimentare sunt in prezent importate. Microsoft domina piata de software si prin investitii inteligente in relatii la nivel guvernamental si la nivelul scolilor, a reusit sa blocheze concurentii care folosesc Linux, o optiune mult mai ieftina.

In plus, UE sprijina toate aceste practici, prin impunerea unor standarde pe care doar cele mai mari companii si le pot permite. Din aceasta cauza, spre exemplu, milioane de tarani romani nu mai au voie sa vanda laptele produs, chiar daca acesta este cu mult superior oricarui lapte din supermarket.

Desi acest tip de scenariu in care multinationala ocupa o piata noua este vechi, ceea ce propulseaza Romania in categoria "Prima distopie a lumii" este proiectul masiv de minerit pe baza de cianuri care ar putea transforma Transilvania, una dintre cele mai frumoase si curate ale zone ale Europei, intr-un pustiu distopic.

Situatia este, de asemenea, un studiu de caz pentru modul in care PR-ul corporatist si marketingul pot convinge o populatie ca distrugerea ecosistemului sau este de fapt in propriul interes.

Efectele mineritului pe baza de cianuri la Rosia Montana

Rosia Montana Gold Corporation, un fond de investitii off-shore, a promis romanilor mii de locuri de munca, miliarde de dolari colectati din impozite si "protectia mediului". Realitatea, scrie Wolfe-Murray, este ca 3 sate vor fi distruse, alaturi de 4 munti, si ca va fi construit un rezervor masiv de 214 milioane de tone de deseuri de cianura, in cel mai mare proiect de acest fel care s-a incercat vreodata in Europa.

Raurile si apele subterane din regiune, inclusiv Dunarea, pot fi otravite si doar aproximativ 200 de locuri de munca vor fi create, sustine autorul. Impozitul pe venit de la profitul de 20 milioane este necunoscut, deoarece contractul companiei cu guvernul roman este secret de stat, iar legile fiscale din Romania sunt pline de lacune, scrie Wolfe-Murray.

Cel mai extraordinar lucru despre proiectul Rosia Montana este ca o asociatie a localnicilor a reusit sa-l blocheze in ultimii cincisprezece ani. Folosind avocati voluntari, asociatia a reusit sa opreasca proiectul in instantele locale de nenumarate ori, ceea ce ne arata ca ONG-urile si sistemul juridic din Romania nu sunt la fel de corupte si de slabe asa cum multora le place sa asume, scrie Wolfe-Murray.

Actualul guvern roman incearca sa saboteze scepticii prin rescrierea Legii minelor, permitand astfel companiilor cu licente de exploatare sa confiste orice teren le place, afirma autorul.

Dar investitorii nu vor renunta. Avem de-a face cu un test pentru industria miniera internationala: modelul de afaceri al acestora depinde de faptul ca tari sarace si slab guvernate, ca Romania, li se supun vointei lor si le permit accesul liber la resursele lor minerale, sustine Wolfe-Murray.