Ungaria, România, Bulgaria şi Slovacia au ajuns la un acord pentru prelungirea embargoului ce vizează cerealele din Ucraina prin măsuri ce vor fi adoptate la nivel național, dacă UE nu extinde interdicţia care expiră în 15 septembrie, a anunţat miercuri ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy.
După ce Rusia a abandonat în iulie acordul internaţional care permitea transportarea în siguranţă a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din UE. Prin România au trecut până acum aproximativ 25 de milioane de tone de cereale, însă dacă acordul temporar de limitare a importurilor va lua sfârșit pe 15 septembrie, fermierii români se tem de o sugrumare a pieței și un impact puternic asupra prețurilor alimentelor derivate din grâne. Guvernul a avut pe agenda zilei de joi, 14 septembrie, acordarea unui sprijin de urgenţă pentru producătorii agricoli afectaţi de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina.
După crearea așa-numitelor ”coridoare de solidaritate”, pentru exporturile de cereale ucrainene, fermierii polonezi, unguri, români și slovaci se confruntă cu o concurență sporită și mai ales cu blocaje pe liniile de transport interne.
Deși Bulgaria susține ridicarea embargo-ului pentru a spori importurile de oleaginoase de care susține că are nevoie, pentru a-și proteja piețele, celelalte patru state din Europa Centrală și de Est cer cu insistență Uniunii Europene să extindă interdicţia asupra importurilor de cereale ucrainene, care a fost aprobată de Bruxelles în mai și expiră în 15 septembrie.
Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, fost ministru al Agriculturii în guvernul polonez, a dat asigurări marţi că face eforturi pentru extinderea interdicţiei după data de 15 septembrie.
”Obiectivul tuturor eforturilor în derulare e de a asigura că tranzitul de cereale ucrainene nu creează provocări în Uniune. Am făcut eforturi și investiții de resurse semnificative pentru a asigura că cerealele ucrainene pot fi exportate și transportate acolo unde e cea mai mare nevoie de ele. Am asigurat sprijin pentru fermierii din UE. Există capacități logistice suficiente pentru a transporta recolta următoare din Ucraina”, a declarat acesta într-un interviu citat de Radio România Actualități.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunţat că Executivul de la Varşovia nu va ridica interdicţia asupra importurilor de cereale ucrainene vineri, aşa cum era programat, deoarece ar fi afectaţi fermierii polonezi. Exemplul Poloniei ar putea fi urmat și de celelalte state ECE, care pare că au ajuns deja la un acord pentru prelungirea embargoului prin măsuri ce vor fi adoptate la nivel național.
„Am convenit cu colegii mei din România, Bulgaria şi Slovacia că, dacă nu va exista o decizie privind extinderea moratoriului de către Bruxelles, atunci vom lua individual măsuri la nivel național”, a precizat, miercuri, Istvan Nagy, într-un mesaj video postat pe Facebook, conform Agro TV.
Ministrul ungar al Agriculturii Nagy a informat că noua interdicţie la nivel naţional se va aplica unei game mai largi de produse ucrainene decât actualele măsuri.
Bulgaria cere eliminarea embargoului
"Credem că este corect să permitem importurile din Ucraina", a declarat miercuri premierul bulgar Nikolai Denkov, înaintea şedinţei de guvern, transmite BTA.
Potrivit premierului bulgar, există două puncte de vedere, acela al producătorilor de cereale, care vor ca embargoul să continue şi acuză guvernul de "lipsa oricărui sprijin din partea statului pentru acest sector". Cel de al doilea punct de vedere este acela al guvernului, a spus Denkov, care este preocupat de asigurarea unor preţuri reduse la alimente şi nutreţuri, o inflaţie mică, venituri la buget mai mari din importuri şi exporturi fără a stimula inflaţia şi sprijinirea cultivatorilor de cereale afectaţi.
Denkov a adăugat că eliminarea embargoului pentru importurile de cereale ucrainene va reduce preţul alimentelor de bază, lucru de care vor beneficia oamenii cu venituri reduse.
Potrivit lui Nikolai Denkov, până acum în 2023, veniturile pierdute la buget de pe urma importurilor şi exporturilor se ridică la 146 milioane de leva, banii care ar fi putu fi utilizaţi pentru educaţie, sănătate, cultură sau susţinerea sectorului agricol. Aceste fonduri ar asigura funcţionarea fabricilor de ulei rafinat şi biodiesel care lucrează pentru pieţele internă şi externe.
"De acea, credem că este corect ca importurile din Ucraina să fie reluate, deoarece în acest an au fost plătite fermierilor ajutoare şi subvenţii în valoare de două miliarde de leva", a spus Denkov, care s-a declarat surprins că "un sector care a primit două miliarde de leva pe an poate susţine că nu exist niciun fel de sprijin de la stat". Din cele două miliarde de leva, 890 de milioane sunt de la Fondul de Stat pentru Agricultură al UE, 388 milioane de leva de la Fondul de Stat pentru Agricultură al bugetului de stat, care merg spre susţinerea fermierilor, alte 390 milioane de leva de la bugetul central şi 290 milioane de leva de la bugetul Ministerului Agriculturii. Acuzaţia că statului nu îi pasă de sectorul agricol nu este adevărată. Ar fi bine dacă şi sectorului agricol i-ar păsa de stat atunci când îşi formulează cererile, a spus premierul bulgar.
Guvernul român vrea să împace taberele: sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din țară
Guvernul a discutat joi acordarea unui sprijin de urgenţă pentru producătorii agricoli afectaţi de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina, aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate pentru perioada 2023 - 2024, precum şi alocarea unei sume în scopul instruirii personalului de specialitate din Ucraina pentru acordarea primului ajutor calificat.
Potrivit unui comunicat al Executivului, proiectul de hotărâre privind sprijinul pentru sectorul de cereale şi seminţe oleaginoase prevede că schema se va aplica pe întreg teritoriul României, pe baza de criterii obiective şi nediscriminatorii şi nu provoacă denaturarea pieţei sau a concurenţei, iar plăţile sumelor reprezentând grantul se efectuează până la data de 31 decembrie 2023.
Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepţional sub formă de grant, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantităţi unitare de 78 litri/ha de motorină şi că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulţirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.
De asemenea, în privinţa Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate pentru perioada 2023 - 2024 se prevede că schema de ajutor de minimis se va aplica pe întreg teritoriul României în perioada 2023 - 2024, pentru pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate: tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde. Sprijinul financiar de ajutor de minimis este de maximum 1.000 euro inclusiv/1.000mp/beneficiar şi se aplică dacă sunt îndeplinite mai multe condiţii.
De când s-a agravat tensiunea dintre țările ECE și Ucraina pe subiectul importurilor de cereale
Ucraina a devenit în întregime dependentă de rutele alternative din Uniunea Europeană pentru exporturile sale de cereale, în urma deciziei luate de Rusia în iulie de a se retrage din acordul internaţional care permitea Ucrainei să-și exporte cerealele prin porturile sale de la Marea Neagră.
Cele cinci state din blocul comunitar care au beneficiat de embargo-ul temporar impus de Uniunea Europeană pentru importuri sunt România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia. Fermierii din aceste cinci țări se tem de un blocaj pe piața internă și de o inflație a prețurilor materiilor prime și produselor derivate din cereale în contextul în care cerealele ucrainene sunt exceptate de la taxele vamale din UE, ceea ce le face mai accesibile decât producția locală.
Apropierea geografică a Ucrainei și costurile logistice mari au dus la o creștere fără precedent a exporturilor de cereale către cele cinci state în 2022 și în începutul anului 2023, cauzând perturbări în vânzări, afectând producția locală, și determinând scăderea prețurilor, ceea ce a condus la proteste din partea fermierilor.
O analiză Reuters din luna august a arătat că importurile de cereale ale Poloniei au crescut cu aproape trei ori în 2022, ajungând la 3,27 milioane de tone, dintre care 75% au fost cereale ucrainene, în special porumb și grâu. Importurile ridicate au continuat până în luna martie 2023.
România, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din UE, a importat 3,2 milioane de tone de cereale și oleaginoase ucrainene până în luna mai, conform datelor Ministerului Agriculturii. După ce Rusia a restrâns rutele de transport maritim ale Ucrainei, prin România au trecut până acum aproximativ 25 de milioane de tone de cereale. Înainte de izbucnirea conflictului, România a avut importuri neglijabile de cereale ucrainene.
...citeste mai departe despre "Impactul pe care l-ar putea avea ridicarea embargoului pentru importurile de cereale ucrainene. Cum vor fi afectate prețurile producției interne" pe Ziare.com