Comisia Europeana: Coruptia si saracia, marile provocari ale Romaniei

Marti, 03 Iunie 2014, ora 08:40
1998 citiri
Comisia Europeana: Coruptia si saracia, marile provocari ale Romaniei

Rezistenta puternica la masurile de combatere a coruptiei, frauda fiscala, scaderea veniturilor gospodariilor, cresterea inegalitatilor in materie de venituri si capacitatea redusa a administratiei publice de a elabora politici raman provocari majore pentru Romania, avertizeaza Comisia Europeana.

Executivul Uniunii Europene a publicat luni recomandari privind Programul national de reforma al Romaniei pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta al Romaniei pentru 2014.

Strategia bugetara prezentata in Programul de convergenta pentru 2014 al Romaniei vizeaza obiectivul pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1 % din PIB in 2015, care reflecta cerinta Pactului de stabilitate si de crestere, precum si mentinerea acestui nivel si in perioada ulterioara, potrivit Mediafax.

Romania beneficiaza in 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizata pentru proiectele finantate in comun. Abaterea temporara trebuie sa fie compensata in anul urmator.

Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) in 2014 si o crestere de 0,8 % a PIB-ului in 2015. Se preconizeaza un ritm de crestere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinta in materie de cheltuieli, atat in 2014, cat si in 2015. Se preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB va ajunge la 40 % in 2015 si ca va scadea in 2016-2017.

In general, strategia bugetara prezentata in program respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere, considera CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazeaza previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, in linii mari, previziunilor Comisiei din primavara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potential estimat care sta la baza Programului de convergenta este usor mai mare, in principal ca urmare a unei perspective mai optimiste in privinta pietei fortei de munca.

In ceea ce priveste planurile bugetare pentru 2014, exista riscuri de evolutie negativa legate de controlul cheltuielilor si de inregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scazut decat cel prevazut. In plus, pentru 2015 si in perioada ulterioara, masurile care trebuie adoptate pentru a asigura inscrierea pe traiectoria bugetara propusa nu sunt inca precizate.

Conform previziunilor Comisiei, in pofida inregistrarii in 2014 a unei deteriorari usoare a soldului structural, Romania respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere in 2014, luand in considerare abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun.

Pentru 2015, exista riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurala necesara, luand in considerare compensarea pentru abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun. In plus, se preconizeaza ca in 2015 Romania va devia de la criteriul de referinta in materie de cheltuieli. Pe baza evaluarii sale a programului si pe baza previziunilor Comisiei, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul considera ca programul prezinta riscuri de abatere semnificativa de la cerintele componentei preventive in 2015.

Frauda fiscala si evaziunea fiscala in domeniul TVA, provocari majore pentru Romania

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscala si evaziunea fiscala in domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contributiile de asigurari sociale si impozitele pe venit, raman o provocare majora.

Progresele concrete inregistrate in combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, in timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectarii obligatiilor fiscale este afectata de lipsa unor masuri de punere in aplicare realiste si obligatorii, precum si de atentia insuficienta acordata prevenirii.

In prezent este in curs o reforma a administratiei fiscale care este menita sa imbunatateasca eficienta acesteia, noteaza Comisia, potrivit careia cooperarea administrativa transfrontaliera, in special in domeniul TVA, ramane deficitara. Sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii ramane ridicata si incurajeaza munca nedeclarata si nedeclararea integrala a veniturilor.

Potrivit CE, Romania se confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, in special din cauza cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei. Exista preocupari cu privire la sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, avand in vedere procentul scazut al populatiei active care contribuie la sistemul de asigurari sociale fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de pensie.

Utilizarea ineficienta a resurselor si gestionarea defectuoasa cresc riscul nesustenabilitatii bugetare in sectorul sanatatii, avertizeaza institutia europeana, potrivit careia platile informale practicate pe scara larga in sectorul public al sanatatii afecteaza in continuare accesibilitatea, eficienta si calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite sa imbunatateasca eficienta si sustenabilitatea financiara ale sistemului de sanatate, dar sunt necesare eforturi continue.

Unele masuri inregistreaza intarzieri si sunt afectate de nivelul insuficient de finantare si de capacitatea scazuta a serviciilor. Reducerea utilizarii excesive a internarilor in spitale, precum si imbunatatirea asistentei medicale primare si a sistemelor de orientare a pacientilor catre centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sanatate menite sa imbunatateasca starea de sanatate a populatiei prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.

Alte provocari majore mentionate de Comisie

Alta provocare majora mentionata de Comisie este rata ridicata de inactivitate, utilizarea insuficienta a potentialului fortei de munca si necesitatea de a spori calitatea si productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si de reconversie profesionala este in continuare redusa, in pofida unor masuri la scara mica.

Reforma educatiei din 2011, care stabileste o agenda pe termen lung pentru imbunatatirea calitatii invatamantului la toate nivelurile, nu este inca pe deplin operationala, din cauza insuficientei resurselor financiare si umane. Rata de parasire timpurie a scolii este in continuare una dintre cele mai ridicate din UE si in prezent este mai ridicata decat cea inregistrata in 2010, populatia roma fiind in mod special afectata de acest fenomen.

De asemenea, persista necorelari importante intre competentele absolventilor de invatamant tertiar si cerintele pietei, iar legatura dintre intreprinderi si mediul universitar ramane deficitara, asa cum indica rata ridicata a somajului si faptul ca multi absolventi de universitati isi gasesc un loc de munca in profesii care fie nu corespund pregatirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

Reducerea saraciei ramane o provocare majora. In pofida situatiei relativ stabile in domeniul ocuparii fortei de munca, veniturile brute ale gospodariilor au scazut, iar inegalitatile in materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt in mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate in ceea ce priveste accelerarea tranzitiei de la ingrijirea institutionala la ingrijirea alternativa a copiilor lipsiti de ingrijire parinteasca. Numarul de persoane cu handicap care sunt ingrijite in institutii rezidentiale de mari dimensiuni este in continuare mare, in timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.

Capacitatea redusa a administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politici constituie in continuare o provocare esentiala pentru Romania, care afecteaza dezvoltarea globala a tarii, mediul de afaceri si capacitatea de investitii publice si care, totodata, nu permite furnizarea unor servicii publice de o calitate suficienta.

Cauzele structurale care au condus la o slaba capacitate administrativa au fost analizate in 2013. Pe baza acestei analize, in prezent se elaboreaza o strategie privind consolidarea administratiei publice pentru perioada 2014-2020, care este prevazuta sa fie finalizata pana la mijlocul anului 2014.

Rata de absorbtie a fondurilor UE, una dintre cele mai scazute din UE

In pofida inregistrarii unor progrese importante, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane una dintre cele mai scazute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune si de control, precum si al practicilor din domeniul achizitiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregatirilor pentru noua generatie de programe si asupra punerii in aplicare a acestora.

Legislatia in domeniul achizitiilor publice este instabila si lipsita de coerenta. Cadrul institutional, cu actori multipli si responsabilitati care se suprapun in mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficientele si a furniza orientari corespunzatoare autoritatilor contractante.

Coruptia si conflictele de interese continua sa reprezinte motive de ingrijorare pentru autoritatile contractante. Se preconizeaza ca pana la sfarsitul anului 2014 va deveni operational un sistem de verificari ex-ante privind conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice.

Calitatea precara a reglementarilor, precum si lipsa de transparenta si de predictibilitate a cadrului de reglementare afecteaza negativ intreprinderile si cetatenii. Procedurile de racordare la retelele de energie electrica, de obtinere a autorizatiilor de constructie si de plata a taxelor si a impozitelor sunt in continuare complexe.

Drepturile neclare de proprietate asupra terenurilor reprezinta in continuare o provocare pentru mediul de afaceri din Romania; mai putin de 50 % din bunurile imobile sunt inscrise in sistemul cadastral si numai aproximativ 15 % din cartile funciare sunt verificate si inregistrate in format digital.

Romania a inregistrat unele progrese in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii, a independentei si a eficientei sistemului sau judiciar, precum si in lupta impotriva coruptiei, dar aceste aspecte constituie in continuare un motiv de ingrijorare pentru intreprinderi, care vor sa dispuna de cai de atac eficiente. Rezistenta la masurile de integritate si de combatere a coruptiei la nivel politic si administrativ este in continuare puternica.

Reglementarea preturilor pe piata energiei electrice pentru consumatorii industriali sa incheiat in 2013, iar in prezent se desfasoara procesul de eliminare treptata a preturilor reglementate la gaze si la energie electrica. Eficienta si transparenta guvernantei intreprinderilor de stat in aceste sectoare reprezinta o provocare importanta. Integrarea pietelor romanesti de energie electrica si de gaze naturale in pietele UE ramane incompleta si exista in continuare obstacole substantiale in calea realizarii conexiunilor transfrontaliere ale retelelor de gaze, care ar contribui la sporirea diversificarii surselor de aprovizionare.

Infrastructura de baza slab dezvoltata din sectorul transporturilor continua sa franeze cresterea economica a Romaniei. Cresterea puternica a parcului de autovehicule si calitatea slaba a infrastructurii rutiere impiedica activitatea intreprinderilor si franeaza economia. Intretinerea deficitara a retelei feroviare a afectat siguranta si fiabilitatea.

Comisia a efectuat o analiza cuprinzatoare a politicii economice a Romaniei si a evaluat Programul de convergenta si Programul national de reforma prezentate de aceasta tara. Comisia a tinut seama nu numai de relevanta acestora pentru o politica bugetara si socioeconomica sustenabila in Romania, ci si de conformitatea acestora cu normele si orientarile UE, avand in vedere necesitatea de a consolida guvernanta economica globala a Uniunii Europene prin oferirea unei contributii a UE la deciziile nationale viitoare.

Avand in vedere aceste provocari, Comisia Europeana a formulat opt recomandari pentru Romania, care sa fie puse in practica in perioada 2014-2015.

Romania trebuie sa puna in aplicare programul de asistenta financiara furnizata de UE/FMI, respectand pe deplin conditionarea in materie de politica inclusa in Memorandumul de intelegere din 6 noiembrie 2013 si in actele aditionale ulterioare la acesta, care completeaza si sustin punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari.

Comsia recomanda Romaniei sa puna in aplicare strategia bugetara pentru 2014, sa imbunatateasca in mod semnificativ efortul bugetar in scopul de a asigura indeplinirea obiectivului pe termen mediu in 2015, in conformitate cu angajamentele asumate in temeiul programului privind balanta de plati si astfel cum se reflecta in Programul de convergenta pentru 2014, in special prin precizarea masurilor care trebuie intreprinse in acest scop, si sa mentina nivelul obiectivului pe termen mediu si in perioada ulterioara.

De asemenea, trebuie sa se imbunatateasca activitatea de colectare a impozitelor prin punerea in aplicare in continuare a unei strategii cuprinzatoare de respectare a obligatiilor fiscale, intensificand eforturile de reducere a fraudei in domeniul TVA. Munca nedeclarata trebuie combatuta, iar sarcina suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii trebuie redusa, fara a afecta bugetul. Reforma pensiilor inceputa in 2010 trebuie finalizata, prin egalizarea varstei de pensionare pentru femei si pentru barbati.

A treia reforma ceruta de CE este accelerarea reformelor in sectorul sanatatii in scopul de a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate. Autoritatile sa intensifice eforturile pentru a elimina platile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzatoare de gestiune si de control.

Recomandarile CE pentru Romania

Comisia cere Romaniei sa consolideze masurile active in domeniul pietei fortei de munca si capacitatea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Sa acorde o atentie speciala activarii tinerilor neinregistrati. Sa consolideze masurile menite sa promoveze capacitatea de insertie profesionala a lucratorilor in varsta. Sa elaboreze, in consultare cu partenerii sociali, orientari clare privind stabilirea transparenta a salariului minim, luand in considerare conditiile economice si conditiile pietei muncii.

O alta sarcina a autoritatilor romane este sa asigure cresterea calitatii si a accesului la invatamantul profesional si tehnic, la ucenicii, la invatamantul tertiar si la invatarea pe tot parcursul vietii si sa le adapteze la necesitatile pietei fortei de munca. Sa asigure un acces mai bun la serviciile de educatie si de ingrijire a copiilor prescolari.

In vederea combaterii saraciei, Romania trebuie sa sporeasca eficienta si eficacitatea transferurilor sociale, in special pentru copii, si sa continue reforma asistentei sociale, consolidand legaturile acesteia cu masurile de activare. Sa intensifice eforturile in vederea punerii in aplicare a masurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piata fortei de munca, pentru a creste rata de scolarizare si pentru a reduce rata de parasire timpurie a scolii, prin intermediul unei abordari bazate pe parteneriat si a unui mecanism solid de monitorizare.

Un alt obiectiv este intensificarea eforturilor pentru consolidarea capacitatii administratiei publice, in special prin imbunatatirea eficientei, a gestionarii resurselor umane, a instrumentelor decizionale si a coordonarii in cadrul si intre diferitele niveluri administrative, precum si prin imbunatatirea transparentei, a integritatii si a raspunderii. Romania trebuie sa accelereze absorbtia fondurilor UE, sa consolideze sistemele de gestiune si de control, sa aduca imbunatatiri capacitatii de planificare strategica, inclusiv elementului bugetar multianual. Sa remedieze deficientele persistente din sectorul achizitiilor publice. Sa imbunatateasca in continuare calitatea si eficienta sistemului judiciar, sa combata coruptia la toate nivelurile si sa asigure executarea efectiva an hotararilor instantelor.

Comisia mai recomanda Romaniei sa promoveze concurenta si eficienta in sectorul energiei si in cel al transporturilor. Sa accelereze reforma guvernantei corporative a intreprinderilor de stat din sectorul energiei si din cel al transporturilor, precum si sa sporeasca eficienta acestora. Sa imbunatateasca si sa rationalizeze politicile in domeniul eficientei energetice. Sa imbunatateasca integrarea transfrontaliera a retelelor de energie si sa permita, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice in interconexiunile de gaze.

#scadere venituri populatie, #combatere frauda, #provocari Romania , #Stiri Macroeconomie