Capcanele somajului in Uniunea Europeana

Miercuri, 28 Februarie 2007, ora 08:58
1701 citiri

Ii stimuleaza ajutorul de somaj pe someri sa-si caute de lucru? Sau, altfel spus, cheltuielile facute de stat pentru acordarea acestor ajutoare determina impulsionarea ocuparii fortei de munca?

Un raspuns fara ambiguitati nu exista si el nu este oferit nici de statisticile internationale. 'Cine vrea cu adevarat, gaseste de lucru', se sustine la nivelul societatii din Ungaria, considerandu-se ca ajutoarele de somaj sunt prea mari si ca pentru impozitele extrem de ridicate sunt de vina unii someri care considera ca nu merita sa-si caute de lucru. Numai ca aceste pareri nu sunt confirmate total de statistici, fie ele nationale sau internationale.

Capcana somajului arata cat poate castiga un somer daca se angajeaza la un loc de munca prost platit. In Ungaria, un muncitor platit cu salariul minim, in anul 2004, putea duce acasa cu 34 la suta mai multi bani - acest procent era in 2001 de doar 25 la suta - decat cei care primeau ajutor de somaj.

Proportia dintre ajutorul de somaj si salariu este cifra care masoara 'capcana somajului'. Exemplu dat arata ca ajutorul de somaj a scazut de la 75 la suta, in 2001, la 66 la suta, in 2004. In comparatie cu vechile tari membre ale UE, acest nivel al ajutorului de somaj din Ungaria este un nivel deosebit de scazut. In Belgia, Germania, Olanda sau Danemarca 'avantajul' castigat prin angajarea la lucru este de doar 11-13 la suta.

Dintre cele cincisprezece vechi tari membre ale UE, tara cea mai zgarcita in acest sens este Italia, unde ajutorul de somaj reprezinta doar 59 la suta fata de salariul minim. Dintre noile state membre ale UE, in anul 2004 au existat doua extreme, Polonia, unde raportul dintre ajutorul de somaj si salariul minim a fost de 83 la suta, si Slovacia, unde acelasi raport a fost de 43 la suta. Este insa adevarat ca pentru aceasta din urma tara, anul 2004 a fost un an de cotitura, iar acest raport a scazut cu 30 de puncte procentuale intr-un singur an.

In acelasi timp, este dificil sa se descopere corelatii intre nivelul ajutorului de somaj si starea de somaj. In ultimii ani, in Slovacia a scazut numarul somerilor. Dar este vorba de o scadere relativa, deoarece dupa Polonia, in Slovacia exista totusi cea mai ridicata rata a somajului dintre tarile membre al UE, de peste 13 la suta. in acelasi timp, in Danemarca si Olanda, unde se ofera ajutoare substantiale de somaj, nivelul ocuparii locurilor de munca este ridicat, iar procentul celor care nu au de lucru si isi cauta serviciu este de sub patru la suta.

De asemenea, exista si o capcana a impozitelor, data de diferenta dintre cresterea veniturilor si cresterea impozitelor. Diferenta poate depinde de marimea familiei, atunci cand intr-o tara data se ofera o reducere insemnata a impozitului in cazul cresterii copiilor sau se adauga o subventie baneasca.

Despre majoritatea tarilor membre ale UE se poate afirma ca diferenta de impozitare a angajatilor cu salariu mediu - cu copii si fara copii - este de 4-5 puncte procentuale, in favoarea salariatului cu copii.

Bloombiz
(Sursa: Rompres)