Secretar de stat la Agricultura: Strategia Presedintiei, un film al zilei fara happy-end

Dupa ce presedintele Traian Basescu a prezentat ieri o strategia pentru agricultura Romaniei pana in 2030, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu a declarat ca proiectul va fi folosit ca punct de plecare pentru un masterplan in care sa fie precizate si solutiile la problemele semnalate in raport.

Irimescu a explicat ca strategia de dezvoltare pe care a realizat-o Comisia prezidentiala pentru agricultura este o radiografie ampla a acestui sector al economiei, insa nu prezinta si solutiile necesare.

"Prin aceasta strategie nu se aduc solutii, ci se face filmul zilei si se stabilesc niste sectoare, niste domenii unde este nevoie de sustinere: irigatii si schimbari climatice, cresterea competitivitatii fermierilor romani. Ministerul Agriculturii are in desfasurare un plan paralel in care sa utilizam strategia Comisiei prezidentiale si sa realizam un masterplan, un program serios pentru 25-30 de ani pentru dezvoltarea agriculturii", a declarat pentru Business24 Achim Irimescu, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii.

Reprezentantul MADR a adaugat faptul ca planul realizat de comisia prezidentiala va fi un punct de plecare pentru proiectul la care lucreaza ministerul si care va fi finalizat pana in toamna acestui an.

"Sunt niste obiective optimiste, dar nu gasim in planul comisiei solutii. Dupa dezbaterea planului realizat de comisia prezidentiala cu asociatiile de producatori, la Minister vom demara un masterplan, sa venim cu programe care sa permita modernizarea agriculturii si crestera competitivitatii fermierilor romani. Deja am avut o discutie cu membrii Academiei Romane si au fost mai multe discutii cu mediul academic. Pana in toamna intentionam sa finalizam si noi masterplanul. Strategia o avem", a adaugat Irimescu.

Comisia a realizat un raport de 248 de pagini privind situatia agriculturii romanesti. Finalizarea documentului a durat trei ani, iar printre membrii comisiei se numara reprezentanti ai Academiei Romane precum Paun Ion Otiman sau Cristian Hera, profesori universitari ca Maria Vincze sau Aurel Lup, dar si reprezentati ai asociatiilor de producatori.

Potrivit raportului, agricultura din Romania este, in prezent, la nivelul agriculturii din este similar cu stadiul in care se afla agricultura tarilor UE - 6 in anii 1965 - 1970.

Problemele la care MADR ar trebui sa gaseasca rezolvarea

Printre problemele pe care le semnaleaza acest documente se numara:

- Volumul redus de creditare - creditele bancare acordate in exploatatiile agricole europene sunt de 15 - 16 ori mai mari comparativ cu cele acordate exploatatiilor agricole romanesti (1700 - 2000 de euro/ha credite in UE, 110 de euro/ha in Romania);

- Lipsa eficientizarii - valoarea productiei primare la hectar obtinuta de fermierii romani (circa 800 - 900 de euro/ha) este de 2 - 2,5 ori mai mica comparativ cu cea obtinuta (ca medie europeana) de colegii lor din UE (1800 - 2000 de euro/ha);

- Nivelul scazut de mecanizare dotarea unui agricultor din exploatatiile agricole romanesti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25 - 26 de ori mai mica (9000 - 9200 de euro imobilizari corporale in UE; 350 de euro in Romania);

- Randamentele agricole scazute - randamentele agricole (productiile medii) la cereale obtinute in fermele romanesti in perioada 1990 - 2009, de 2770 kg/ha, se afla la nivelul productiilor realizate de fermierii din UE - 6 in deceniul 6 al secolului trecut;

- Costurile de productie ridicate - Cercetari recente facute in mai multe exploatatii agricole, arata ca din totalul costurilor de productie la ha circa 48% la cultura graului si 53% la cultura porumbului sunt costuri fixe la ha (lucrarile mecanice de baza, pregatirea terenului pentru semanat, intretinerea culturilor, recoltarea etc.).

Costurile fixe la ha, la cele doua culturi, sunt, in medie, de circa 1000 lei/ha. Avand in vedere faptul ca in Romania s-a cultivat, in perioada 2000-2008, o suprafata de circa 5-5,5 milioane ha de grau si porumb, obtinand o productie medie de 2,5-3 t/ha, comparativ cu media Frantei de 7,0 t/ha, a Germaniei de 6,6 t/ha sau a Italiei de 5,0 t/ha la cereale;

- Faramitarea terenurilor - Romania este tara cu cea mai divizata structura agrara din cadrul UE - 27, detinand, in anul 2010 32,2% din numarul de exploatatii europene si 7,7% din suprafata agricola utilizata.

Cea mai importanta masura care a favorizat faramitarea terenurilor a fost limitarea suprafetei restituite la 10 ha de familie, situatie care avea sa fie corectata abia in anii 2000 si 2005. Suprafata totala cu care au fost pusi in posesie cei 3,8 milioane de beneficiari ai Legii 18/1991 (legea fondului funciar) a fost de 9,3 milioane ha.

Din anul 1998, piata terenurilor agricole a fost liberalizata, cu pastrarea anumitor conditii (de exemplu, limitarea suprafetelor detinute in proprietate la 100 ha), iar din 2005 a fost complet liberalizata pentru cetatenii romani;

- Ponderea ridicata a fermelor mici - Partea covarsitoare a exploatatiilor agricole o reprezinta exploatatiile mici, sub 2 hectare, ponderea acestora fiind in 2010 de 73,3% ca numar si 13,0% ca suprafata detinuta in total.