Cum poate scapa Romania de gunoaie? Sa le transforme in biogaz

Moda biogazului revine in Romania. Productia de energie regenerabila obtinuta din deseuri organice a prins teren in anii '80, cand au fost construite mai multe unitati in tara, insa beneficiile gazului revolutionar au fost uitate repede in anii de tranzitie.

Miracolul economic al biogazului este acela ca poate transforma costurile in profit. In loc de cheltuieli de gestionare a resturilor vegetale sau animale, fermele sau fabricile pot obtine energie electrica si termica, dar si ingrasamant natural.

Biogazul este produs prin fermentarea materiei organice (de la resturi vegetale si animale, la gunoi menajer) in absenta oxigenului si contine metan in proportie de 50-80%, care poate fi folosit pe post de combustibil. Daca in tarile in curs de dezvoltare, biogazul este folosit mai mult in gospodarii pentru gatit si incalzire, in tarile dezvoltate, el este transformat in electricitate.

In plina criza a pretului la gaze, tehnologia este redescoperita de industria romaneasca. In aceasta saptamana, a fost anuntata o "simbioza" profitabila intre o fabrica Cris-Tim si o statie de producere a energiei regenerabile in cogenerare, pe baza de biogaz, care a costat cinci milioane de euro.

Cum reuseste biogazul sa faca pe toata lumea fericita

In momentul de fata, statia produce biogaz din resturi de la culturile de porumb, iar in viitor va folosi si resturile animale de la fabrica de mezeluri. Sistemul este pe cat de simplu, pe atat de ingenios, aducand avantaje pentru toti: fabrica scapa de deseuri animale, obtinand in schimb energie termica, statia vinde electricitate sistemului national, fermierii valorifica resturile vegetale pe care le ardeau pe camp, iar mediul primeste in loc de poluare, ingrasamant natural.

Statia de biogaz are o putere de 1 MWh electric si 1,2 MWh termici si functioneaza la foc continuu 8000 de ore pe an, potrivit lui Michael Dietrich, administratorul Genesis BioPartner, compania care a realizat proiectul.

Asta inseamna un profit de circa un milion de euro anual doar din certificate verzi, fara sa mai punem la socoteala vanzarea efectiva a celor 8000 de MWh electrici si a celor 6000-7000 de MWh termici.

Toata energia termica este vanduta procesatorului de carne Cris-Tim aflat in vecinatate: "Facem economii de 25% deoarece pretul biogazului este mai mic si am ajuns ca 30-40% din consumul de abur sa fie furnizat de Genesis", a spus Radu Timis, patronul Cris-Tim. Mai mult, omul de afaceri povesteste cum parteneriatul a salvat fabrica de la pierderi insemnate in urma cu doua saptamani, cand furnizorul traditional de gaze a intrerupt alimentarea pentru cateva ore, iar productia a continuat cu ajutorul biogazului.

In acest moment, statia de biogaz functioneaza pe baza de plante energetice (porumb siloz) si ofera alimentare constanta si continua, iar in pasul al doilea, se va implementa un modul care va utiliza deseuri organice produse de fabrica Cris-Tim precum si de alte fabrici similare din zona.

Principalul impediment al dezvoltarii industriei de biogaz in Romania este lipsa banilor, considera consultantul in energie, Ionut Purica:

"Este nevoie de organizarea unor structuri de finantare care sa impinga bancile romanesti catre proiecte, nu catre titluri de stat".

Glina este raiul biogazului

Biogaz-ul se produce si in mod natural, in zonele unde se acumuleaza reziduri animale, vegetale si deseuri menajere, adica in cadrul fermelor, gropilor de gunoi sau mlastinilor si este deosebit de periculos daca nu este colectat sau dispersat in aer, putand exploda in concentratii de 5-15%. De asemenea metan-ul din biogaz contribuie semnificativ la crearea efectului de sera (efectul metan-ului este de aproximativ 20 de ori mai puternic decat cel al dioxidului de carbon).

Toate aceste pericole care pandesc localitatea Glina ar putea fi transformate, din nou, in beneficii, daca groapa de gunoi ar deveni resursa pentru productia de biogaz.

"La Glina este atat de mult gunoi, ca ar putea functiona unitati de producere a biogazului cu o capacitate de pana la 10 MWh", a mai adaugat Purica. Asta inseamna ca groapa de gunoi ar putea sa ofere energie electrica si incalzire pentru cel putin 20.000 de locuinte. Un astfel de proiect s-a dezbatut in anii '94-'95, insa ideea a fost abandonata atunci, din lipsa de bani si din cauza lipsei de infrastructura de la acea data.