Investitia de la Rosia Montana, prinsa in angrenajul unei asteptari prelungite

Sambata, 02 Iunie 2012, ora 12:40
2697 citiri
Investitia de la Rosia Montana, prinsa in angrenajul unei asteptari prelungite

Orasul Rosia Montana, format din 16 sate, are biserici si case vechi de sute de ani, cimitire si galerii de mina romane, dar si aur.

Aceasta ultima resursa se afla in vizorul companiei Gabriel Resources de 15 ani, subiectul aflandu-se in centrul unei dezbateri nationale in cadrul careia cele doua parti aduc argumente bazate pe conceptele de mostenire si dezvoltare.

Mina ar putea sa aduca miliarde de euro sub forma taxelor si mii de joburi intr-o regiune cu un nivel economic scazut. Implementarea acestei investitii presupune insa declansarea unor explozii in cazul a patru varfuri de munti, relocarea comunitatii si inundarea unui sat pentru a crea un iaz de 300 de hectare destinat depozitarii deseurilor chimice, demarcat de un baraj de 180 de metri inaltime, scrie Reuters.

Investitia Gabriel Resources este sustinuta de 2.800 de persoane din Rosia Montana, primarul si administratia locala si de presedintele Traian Basescu, care vad oportunitatile financiare ale acestui proiect.

Cei care se opun proiectului - cativa rezidenti, cateva biserici, organizatii non-guvernamentale pentru protectia mediului si drepturile omului, Fundatia Soros si Ungaria, care se teme de consecintele investitiei asupra mediului - vor sa transforme zona in patrimoniu UNESCO, unde activitatea sa fie centrata pe turism si agricultura.

Oponentii proiectului se tem de faptul ca drepturile de concesiune au fost acordate fara transparenta si fara sa fie analizate alte optiuni.

Noul premier al Romaniei, Victor Ponta, reprezent al unui partid de stanga, a criticat in mod deschis proiectul de la Rosia Montana si sustinerea aratata de presedintele Traian Basescu. Problema investitiei de la Rosia Montana atinge de asemenea si economia Romaniei, in masura in care tara noastra, a doua in topul celor mai sarace din Uniunea Europeana, lupta pentru a profita de resursele sale si de locatia strategica (intre Europa de Vest si Orientul Mijlociu).

"In mod esential, este vorba de o alegere intre doua viziuni diferite asupra lumii centrate in jurul intrebarii cum va arata Rosia Montana si viitorul Romaniei in cinci, 50 sau 500 de ani", a spus Magor Csibi, country manager pentru Romania al grupului pentru protectia mediului WWF.

Cele doua fatete ale proiectului de la Rosia Montana

Divergentele dintre cele doua parti implicate in conflict au evoluat prin mobilizarea fiecarei tabere in momentul in care cealalta initia o actiune. Dupa ce activistii Greenpeace au asaltat sediul Ministerului Mediului, legandu-se cu lanturi de caloriferul din biroul ministrului in ianuarie, sustinatorii proiectului au iesit in strada cerand joburi. Numeroase procese in care se contestau licentele de exploatare sunt in curs de desfasurare, la fel ca si numeroasele apeluri in justitie ale companiei.

Prinsa la mijloc, fara o alta posibilitate de angajare, comunitatea din Rosia Montana se dezintegreaza usor. Satele sunt lipsite de incalzire centrala sau apa curenta, iar infrastructura se destrama, in timp ce minele anterioare au poluat apele.

Multi locuitori sper ca filiala din Romania a companiei Gabriel Rsources, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), va rezolva problema joburilor si va contribui la cresterea economica.

Orasul este localizat in Cadrilaterul de Aur, o zona de aproximativ 900 kilometri patrati care gazduieste una dintre cele mai mari rezerve de aur ale Europei si detine, in plus, si rezerve de cupru si argint.

Constituirea acestui oras a avut la baza mineritul inainte de invazia romana si a imbogatit multi straini care s-au mutat in zona in timpul regimului austro-ungar.

Cetatenii din Rosia Montana vorbesc despre perioada in care mineritul era dezvoltat in zona. Odata cu caderea comunismului, in 1989, sectorul minier din Romania nu a mai primit finantari mari, iar mediul a fost afectat. Sute de mine au fost inchise, iar angajatii au fost disponibilizati. Guvernul roman estimeaza ca are nevoie de un miliard de euro pentru efectuarea lucrarilor de ecologizare.

Multi oameni au parasit Rosia Montana. Altii si-au vandut proprietatile companiei RMGC si s-au mutat in case moderne construite de compania canadiana in Alba Iulia, la 80 de kilometri de orasul lor natal.

Nelu Oprisa, unul dintre locuitorii care si-au vandut proprietatile companiei miniere, spune ca "statul roman nu poate sta pe cea mai mare rezerva de aur din Europa fara sa investeasca".

Oprisa a vorbit despre perioada in care mineritul era activitatea predominanta in Rosia Montana, aratand ca atunci exista o anumita rutina, iar oamenii erau integrati intr-un sistem social si economic stabil, nefiind preocupati de problema locurilor de munca.

Eugen David, un fost miner care s-a mutat in Rosia Montana in urma cu 17 ani, are o parere diferita. El detine pamant in cadrul uneia dintre carierele pe care RMGC vrea sa le dezvolte in Rosia Montana, unde se planuieste construirea unei fabrici de procesare, si spune ca nu va renunta la proprietatea sa cu niciun pret.

Eugen David este si presedintele organizatiei Alburnus Maior, care se opune dezvoltarii mineritului in zona. Alternativa lui pentru Rosia Montana este dezvoltarea agriculturii si turismului in zona.

"Am dreptul fundamental sa locuiesc aici", spune Eugen David. "Nu am inteles niciodata de ce mineritul a fost vazut ca fiind singura solutie pentru acest loc. Ceea ce vreau sa spun este ca nu ne-am dezvoltat foarte mult in cei 2.000 de ani de minerit".

Cateva sute de persoane viziteaza Rosia Montana in fiecare an, majoritatea dintre acestea aflandu-se in trecere. Chiar si cu investitii masive, nu exista garantia ca localnicii vor putea sa castige sume importante din turism.

"Daca merg mai departe, vor distruge comunitatea. Nu vor mai fi munti. Compania va reloca 1.000 de familii. Cum poate fi acest lucru bun pentru comunitate?", spune David.

Cea mai mare mina de aur din Europa

RMGC, compania in cadrul careia statul detine 19%, a inceput lucrarile de exploatare in Rosia Montana in 1997 si a obtinut drepturile de concesiune doi ani mai tarziu. Oponentii proiectului sunt nemultumiti de faptul ca anumite parti ale contractului semnat cu statul roman sunt confidentiale, pe baza legislatiei privind resursele naturale din Romania, in timp ce proiectul a descurajat orice alt posibil investitor.

RMGC a estimat ca mina valoreaza 7,5 miliarde de dolari si ca statul va obtine mai mult de jumatate din aceasta suma din redevente, taxe, dividende si servicii indirecte, pe baza unui studiu efectuat in 2007 in care a fost folosit un pret mediu de 900 de dolari pe uncia de aur. Ministerul Economiei a aprobat acest studiu fara sa mai ceara realizarea unui alt studiu independent.

Directorul Gabriel Resources spune ca mina ar putea valora 30 miliarde de dolari la pretul de 1.600 dolari uncia si ar putea transforma Romania in cel mai mare producator de aur din Uniunea Europeana, surclasand Finlanda, Suedia si Spania.

RMGC planuieste sa sape patru cariere in varfurile muntilor pentru extragerea particulelor de aur si argint din roci, astfel ca patru din cele 16 sate vor fi distruse.

Cianura va fi folosita pentru a separa metalele, iar rezidurile vor fi tratate si apoi depozitate intr-un iaz cu noroi unde concentratia va fi redusa cu 5 - 7 miligrame, sub limitele legale impuse de Uniunea Europeana.

Iazul, una dintre cele mai contestate componente ale proiectului, ar urma sa fie realizat in zona satului Corna, ceea ce ar insemna disparitia acestei asezari. Iazul va fi delimitat de un baraj, despre care compania spune ca poate rezista la cutremure de pamant de intensitate mare sau caderi masive de precipitatii.

In 2010, un baraj din Ungaria s-a spart, ceea ce a dus la aparitia unor scurgeri de namol rosu. Si in Romania a avut loc un incident de acest fel, in 2000, la o unitate de procesare a aurului, iar cianura s-a imprastiat pe raul Tisa, afectand o mare parte a Europei de Est, inclusiv Ungaria.

RMGC spune ca va folosi cea mai sigura si inovatoare tehnologie si planuieste sa reduca efectele negative ale mediului, sa planteze copaci si sa restaureze complet vechiul centru al orasului, unde va construi si un muzeu al mineritului.

"Noi ne-am exprimat ingrijorarile legate de proces si ne-am dori sa primim toate avizele", spune Dragos Nastase, directorul RMGC. "Minerii nu vor sa li se faca favoruri, dar de asemenea nu este corect sa fie blocate investitii importante timp de ani de zile".

Jocul politic

Proiectul de la Rosia Montana a capatat conotatii politice in cei 15 ani, impotmolindu-se intr-un proces birocratic complex. O decizie finala pentru aceasta investitie pare sa fie inca departe.

Presedintele Traian Basescu, un puternic sustinator al proiectului, a folosit in ultimul an aproape fiecare aparitie publica a sa pentru a-i indemna pe politicieni sa sustina proiectul minier, argumentand ca acesta va crea locuri de munca si va revigora economia tarii.

Comentariile sale au generat proteste de intensitate mica in tara si au atras criticile noului premier, Victor Ponta, care pledeaza pentru blocarea acestei investitii.

"Proiectele de o asemenea anvergura nu pot fi pur si simplu implementate doar pentru ca un politician isi doreste acest lucru, indiferent care ar fi numele sau. Ma refer bineinteles la Traian Basescu", a spus Ponta.

Atat premierul Victor Ponta, cat si ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a spus ca Romania ar trebui sa respinga in principiu mineritul pe baza de cianura, si-au atenuat pozitiile fata de proiectul de la Rosia Montana de la preluarea puterii, in luna mai.

Alegerile din noiembrie ar putea determina insa noi intarzieri pentru investitia de la Rosia Montana. Chiar daca RMGC obtine autorizatia de mediu, opozitia va contesta aceasta decizie in instanta.

Intre timp, Rosia Montana ramane in asteptare. Primarul localitatii, Eugen Furdui, spune ca RMGC a angajat deja 500 de persoane, contribuind la injumatatirea ratei somajului, care se mentine inca la 40%.

"Politicienii se feresc sa ia o decizie de orice fel, si acest lucru afecteaza cel mai mult Rosia Montana", spune Nelu Oprisa.

#Rosia Montana investitie, #Rosia Montana investitie sustinatori, #Rosia Montana proiect oponenti, #Rosia Montana decizie autoritati , #Investitii economice