Cum au ajuns ambitiile lui Ceausescu prioritati nationale dupa 30 de ani

Cu ocazia unei vizite oficiale a reprezentantilor Bancii Europene pentru Investitii, presedintele Traian Basescu a adus in prim-plan trei proiecte majore, care au facut cariera in Romania: Canalul Siret-Baragan, Canalul Bucuresti-Dunare si hidrocentrala Tarnita-Lapustesti.

Basescu vrea bani de la BEI pentru 3 superproiecte de infrastructura

Despre Canalul Siret-Baragan se discuta inca de pe vremea Regelui, iar in anii '80, cand au fost demarate studiile pentru hidrocentrala din judetul Cluj si lucrarile pentru canalul care ar transforma Bucurestiul in cea de-a cincea capitala dunareana, proiectele erau considerate extravagante ale statului comunist.

Iata ca dupa 30 de ani, cele trei proiecte legendare raman inca prioritatile nationale numarul unu, chiar daca in tot acest timp, nu prea s-a miscat nimic in aceasta directie.

Ultimele evolutii economice ne confirma ca ambitiile lui Ceausescu sunt inca de actualitate, dar vor deveni realitate doar in ceasul al 12-lea, cand statul nu va mai putea functiona in lipsa lor.

Iar daca graul inca mai incolteste in Baragan, iar Bucurestiul inca mai este aprovizionat cu marfuri, in industria energiei a sunat ceasul. Dezechilibrul creat de producatorii de energie regenerabila cere de urgenta constructia unei hidrocentrale care sa compenseze fluctuatiile din sistemul energetic national. Sunt concluziile unui sondaj realizat de Business24, in randul specialistilor in domeniu.

Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, "necesar si foarte viabil"

Guvernul cauta o solutie de parteneriat public-privat pentru constructia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj, pe Somesul Cald, la 30 de km amonte de Cluj-Napoca. Costurile investitiei se ridica, pe hartie, la 1,164 miliarde de euro, insa analistii estimeaza un cost real de cel putin 1,5 miliarde de euro.

Hidrocentrala de 1000 MW putere instalata va avea rolul de a compensa fluctuatiile de pret din sistemul energetic. Mai concret, hidrocentrala va cumpara noaptea energie ieftina pentru a pompa in lacul de acumulare din amonte si va da drumul la apa in timpul zilei, pentru a produce si vinde energie mai scumpa, pe fondul consumului mai ridicat. In plus, centrala va compensa fluctuatiile din productia energiei regenerabile.

Un proiect necesar si foarte viabil, apreciaza consultantul in energie Ionut Purica, datorita rolului strategic in sistemul energetic. In mod normal, un astfel de proiect nu ar trebui sa aiba probleme in obtinerea investitiilor, daca este bine gandit si daca ofera un randament atragator.

Analistul economic Ionel Blanculescu considera ca exista trei forme viabile de finantare, prin care se pot atrage cu usurinta cei 1,5 miliarde de euro: parteneriat public-privat, concesiune sau o solutie mai extravaganta, si anume o emisiune speciala de bonduri in zona Golfului Persic, prin asistenta unui Fond Suveran de Investitii al Romaniei.

Pe de alta parte, analistul Mircea Cosea propune o alta solutie de finantare: "Daca ne uitam peste gard, la vecinii bulgari, vedem ca proiecte mari au fost realizate cu fonduri europene".

Canalul Siret-Baragan, intre a fi si a nu fi

Daca analistii contactati de Business24 au confirmat in unanimitate necesitatea unui proiect precum Hidrocentrala Tarnita, Canalul Siret-Baragan este ceva mai controversat.

Costurile estimate pentru constructia Canalului Siret-Baragan, pe o lungime de 140 de km, se ridica la 2,52 miliarde de euro. S-au construit 50 de km in circa 30 de ani, insa doar 5,7 km sunt functionali. De cativa ani, Guvernul aloca bani doar pentru conservare. Canalul ar avea rolul de a asigura sursa de irigatii pentru 800.000 de hectare de teren arabil in Baragan si de a reduce riscurile de inundatii in Moldova.

"Tot ce se face in sistemul de irigatii are amortizare rapida. Eu am investit 32 milioane de euro in irigatii si am amortizat in trei ani. In 2012, la Braila, unde au fost sisteme de irigatii, am obtinut 8 tone/ha, in comparatie cu 1 tona/ha, in alte zone", sustine latifundiarul Culita Tarata.

Pe de alta parte, Ionel Blanculescu nu vede fezabil un astfel de proiect: "Necesita efort financiar foarte mare si nu cred ca este bancabil. Cineva trebuie sa isi asume si nu cred ca este astazi cineva dispus".

Canalul Dunare-Bucuresti, un vis realizabil

Visul lui Ceausescu de a transforma Capitala in port la Dunare nu a fost abandonat nici astazi, cu exceptia lucrarilor de constructie. Si asta pentru ca de 30 de ani se cauta finantare, costul investitiei ridicandu-se la 800 milioane de euro. In 2012, Romania a facut un pas inainte, depunand proiectul la Strategia Europeana pentru Regiunea Dunarii. Pe langa importanta comerciala, canalul ar putea proteja de inundatii aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol.

Pe langa o finantare europeana, proiectul ar putea fi realizabil cu conditia unui sistem de concesiune, este de parere Blanculescu: "Acest tip de transport ar fi foarte eficient in Romania, in conditiile in care nu se mai construiesc parcuri industriale decat in vestul tarii. Pur si simplu, TIR-urile nu mai traverseaza Carpatii din cauza starii drumurilor".

In plus, Blanculescu atrage atentia asupra beneficiilor economice pe care le-ar aduce un astfel de proiect in zona metropolitana a Bucurestiului, luand in calcul un factor de multiplicare pe orizontala in economie de 2,5%, la o investitia de aproape un miliard de euro.

Cele trei proiecte se regasesc si pe o lista de investitii prioritare ale Guvernului, care contine 10 proiecte de dezvoltare si pentru care si-a asumat responsabilitatea Dan Sova, ministru delegat pentru proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine.