Cum ne putem proteja de inflatie, acest impozit nedeclarat care ne scade nivelul de trai

Inflatia trebuie inteleasa ca o crestere generalizata a preturilor, insa este un indicator foarte important, deoarece, cu cat majorarea preturilor este mai mare, cu atat puterea de cumparare a cetatenilor scade si, implicit, si nivelul de trai.

Acest indicator este relevant si pentru investitii, in contextul in care, pentru a fi profitabile, castigul ar trebui sa fie peste inflatie.

Pentru aceasta, populatia nu ar trebui sa aiba doar conturi de economii sau de depozite, ci sa investeasca si in fonduri mutuale, fonduri de pensii private, in actiuni pe bursa.

Lucian Anghel, presedinte al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), presedinte al BCR - Banca pentru locuinte si autor al unei carti de educatie financiara subliniaza ca "inflatia poate fi considerata un impozit nedeclarat" si este foarte important ca nivelul acesteia sa nu fie foarte ridicat, pentru a nu altera puterea de cumparare.

"Inflatia ar trebui inteleasa ca o crestere generalizata a preturilor. Este foarte importanta fiindca, parafrazand unul dintre marii economisti: 'inflatia poate fi considerata ca un impozit nedeclarat'.

Cu cat cresterea generalizata a preturilor este mai mare, cu atat puterea de cumparare a oamenilor din acea tara scade si, deci, implicit, si nivelul de trai.

Din acest motiv este foarte important ca nivelul inflatiei sa nu fie foarte ridicat pentru a putea mentine nivelul de trai la un nivel cat de cat corespunzator astfel incat sa nu altereze puterea de cumparare a banilor.

Daca o sticla de ulei costa 5 lei si cu 100 de lei pot sa cumpar astazi 20 de sticle, cu aceiasi 100 de lei, intr-un an, daca inflatia ar fi de 10%, practic as putea cumpara mai putin de 20 de sticle de ulei, desi am in mana aceeasi bancnota de 100 de lei", a explicat, pentru AGERPRES, Anghel.

El a precizat ca, atunci cand populatia face o investitie, castigul acesteia ar trebui sa fie peste rata inflatiei. Daca depozitele rareori au un randament peste rata inflatiei, pe bursa, spre exemplu, lucrurile stau diferit. De asemenea, este important sa "nu avem toate ouale in acelasi cos".

"In general, randamentul sau beneficiul investitiei pe care o facem ar trebui sa fie peste nivelul inflatiei medii din ultimii ani.

Aceasta inseamna ca ar trebui permanent sa nu punem toate ouale in acelasi cos, sa nu avem doar conturi de economii care, in general, nu prea sunt purtatoare de dobanzi, dar am o flexibilitate si un acces facil, adica oricand doresc pot sa scot bani, dar daca folosesc astfel de instrumente sau numai astfel de instrumente, nici nu trebuie sa ma astept ca voi fi protejat fata de inflatie.

Pentru asta nu ar trebui sa avem doar conturi de economii sau de depozite.

Probabil ca ar trebui sa investim si in fonduri mutuale, sa avem si fonduri de pensii private, sa investim si in actiuni pe bursa astfel incat sa avem putin din toate, existand sanse ca randamentul sa depaseasca inflatia si, in functie de profilul de risc, cat de mult risc ne putem dori sau asuma in instrumentele in care investim", a explicat presedintele BVB.

Acesta a mentionat ca randamentul reprezinta castigul fata de suma investita sau, cu alte cuvinte, care este suma care se adauga la investitia realizata.

"Randament inseamna cat la suta in plus sau cu ce ramai in plus fata de ce ai investit, care este suma care se adauga fata de banii pe care i-ai investit. Daca ai investit 100 de lei si mai castigi inca 5 lei peste cei 100 lei, asta inseamna intr-un an ca ai avut un randament de 5%", a precizat Anghel.

Romania a avut cea mai ridicata inflatie din UE in ultima luna

In luna februarie 2018, Romania a avut cea mai ridicata rata a inflatiei din Uniunea Europeana, de 3,8%, media europeana fiind de 1,3%, semnaleaza Eurostat.

Potrivit Institutului National de Statistica, rata anuala a inflatiei a urcat in februarie 2018 pana la 4,7%, de la 4,3% in ianuarie 2018, pe fondul scumpirii marfurilor alimentare cu 3,74% si a celor nealimentare cu 6,27%.

In luna februarie a acestui an, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in crestere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflatie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimeaza o rata a inflatiei de 3,1%.

Evolutia inflatiei in Romania

Conform BNR, in Romania, inflatia a fost recunoscuta ca problema incepand din noiembrie 1990 - momentul declansarii reformei economice. Fenomenul a existat insa si inainte de aceasta data (decalaje intre cerere si oferta pe piata interna au fost sesizate inca de la inceputul anilor '80, pe fondul rambursarii accelerate si inainte de termen a datoriei externe), dar tensiunile acumulate au fost reprimate si mascate prin intermediul parghiilor specifice economiei planificate.

Incepand din 1991, timp de trei ani, pe parcursul carora s-au consumat principalele etape de liberalizare a preturilor, inflatia s-a aflat pe o panta ascendenta, nivelul maxim fiind inregistrat in 1993, cand preturile de consum au avut o variatie medie anuala de peste 256 procente.

In 1994, pe fondul reluarii cresterii economice si al temporizarii reformei preturilor, inflatia s-a calmat, insa in 1997 inflatia a reizbucnit, ultima etapa majora de liberalizare (care a insemnat ridicarea oricaror restrictii privind preturile alimentelor si renuntarea la politica de subevaluare a energiei electrice, termice si gazelor naturale) producandu-se pe fondul unui declin al produsului intern brut de peste 6 procente, mentioneaza BNR.

Inflatia a continuat sa fie ridicata si in urmatorii ani in 1998 si 1999, pe fondul continuarii declinului economic de ansamblu. Majorarea TVA, evolutiile preturilor si tarifelor administrate practicate la utilitatile publice (mai ales scumpirea energiei electrice prin eliminarea subventiilor incrucisate) si deprecierea cursului de schimb au creat presiuni continue asupra preturilor; abia in anul 2000, o data cu reluarea cresterii economice, a inceput un nou proces de dezinflatie, rata anuala de crestere a preturilor de consum reducandu-se cu peste 14 puncte procentuale.

In luna august 2005, Banca Nationala a Romaniei a adoptat o noua strategie de politica monetara - tintirea directa a inflatie. Inflatia a avut in perioada 2006-2010 evolutii oscilante, incheind anul 2006 la un nivel de 4,87% si 2010 la 7,96 %. Evolutii similare au fost inregistrate si in anii urmatori, pana in iunie 2015, cand inflatia a intrat pe teritoriu negativ (minus 1,55%), unde s-a mentinut pana in decembrie 2016 (-0,54%), dupa un varf de minus 3,46% atins in mai. Din ianuarie 2017, inflatia a revenit pe plus, incheind anul la 3,3%.