Desfiintarea Schengen ar aduce pierderi de 110 miliarde de euro tarilor europene

Prabusirea acordului Schengen nu ameninta doar principiul liberei circulatii in interiorul Europei, ci si afacerile din zona. Economiile din UE pot pierde aproximativ 110 miliarde de euro in urma acestui eveniment, avertizeaza un oficial maghiar.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, avertizeaza ca desfiintarea acordului Schengen va cauza "pagube nebanuite" asupra economiilor de pe continent, informeaza The Telegraph.

Pierderi majore

"Daca zona Schengen se va prabusi sau va fi desfiintata, pagubele cauzate vor fi atat de mari incat nu stiu cum Europa va reusi sa le gestioneze", a apreciat Szijjarto.

Oficialul de la Budapesta vorbeste de pierderi de 110 miliarde de euro intr-o perioada de 10 ani, cifra corespunzand cu estimarea facuta de think thank-ul francez Strategie, care vorbeste de diminuarea productiei in UE cu aproximativ 0,8% intr-un astfel de scenariu.

Expertii Strategie considera ca industria de turism va fi cea mai afectata, cu venituri reduse la jumatate in cazul reinstaurarii controalelor la granite, varianta city break-urilor in Europa urmand sa fie amenintata cu disparitia.

Controalele permanente la granite ar urma sa genereze cresteri de 3% ale preturilor marfurilor comercializate pe intreg continent, valoare schimburilor comerciale putand sa se diminueze cu 10 pana la 20 de procente pana in 2026, au mai estimat analistii francezi.

Anul trecut, valoare marfurilor transportate in interiorul spatiului Schengen a fost de 2.800 de miliarde de euro. Astfel, companiile de transport rica sa inregistreze pierderi de 3 miliarde de euro anual daca se revine la reluarea controlului la frontiere.

De asemenea, in acest moment, 1,7 milioane de cetateni europeni isi castiga salariul facand regulat naveta in alta tara.

Vine al doilea val

Existenta spatiului Schengen a fost pusa in pericol de criza fara precedent a migrantilor veniti din Orientul Mijlociu si nordul Africii. Pe rand, Italia si Grecia s-au trezit asaltate de sute de mii de persoane care spera sa obtina statutul de refugiat in Europa.

Daca anul trecut numarul migrantilor intrati in interiorul UE s-a ridicat la putin peste 1,1 milioane, anul acesta cifra lor ar putea creste la 1,3 milioane, conform unei estimari FMI.

Pana acum, Franta, Germania, Suedia, Danemarca si Slovenia au recurs la masura reluarii controalelor la granita, iar liderii statelor membre se vor intalni luna viitoare pentru a discuta propunerea de suspendare a acordului Schengen pentru o perioada de doi ani.

Mai multe voci de la Bruxelles critica aceasta idee, comisarul pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, catalogand-o drept o "greseala politica si economica".

Oficialul european a avertizat ca o astfel de decizie poate avea un "rol perturbator asupra cresterii economice" in anii care vor urma.

"Fara Schengen, moneda euro nu mai are sens", a comentat si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.

Ministrul de Externe al Ungariei considera ca tarile membre ar trebui sa faca tot ce se poate pentru a pastra o Europa lipsita de granite interne, acest lucru urmand sa aiba o insemnatate majora in cursa globala a afirmarii noilor puteri economice.

Grecia, calcaiul lui Ahile

O mare parte din critici s-au indreptat catre Atena, autoritatile elene fiind considerate vinovate de slaba protectie a granitei externe a UE cu Turcia, zona prin care intra cei mai multi refugiati in Europa.

In ciuda faptului ca gestul de a ridica garduri de sarma ghimpata la frontiera cu Serbia a starnit oprobiul publicului din vestul Europei, Budapesta sustine ca nu a facut decat sa-si respecte angajamentul de a proteja granita externa a Uniunii.

Acum, sprijiniti de Berlin, oficialii maghiari insista ca Bruxellesul sa acorde asistenta Macedoniei pentru intarirea granitelor in scopul de a limita influxul de migranti veniti pe ruta Turcia-Grecia-Peninsula Balcanica.

"Daca Grecia nu se conformeaza regulamentului Schengen, avem nevoie de o alta linie de aparare. Am ajuns sa ii cerem unui stat care nu este membru UE sa apere zona Schengen. Asta este, situatiile de criza necesita si solutii nebunesti!", a comentat ministrul Szijjarto.