Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Nita: Romania va exporta gaze numai dupa ce productia interna va acoperi consumul

Nita: Romania va exporta gaze numai dupa ce productia interna va acoperi consumul


Romania va exporta gaze naturale numai dupa ce consumul intern va fi acoperit de productia autohtona, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita.

Oficialul sustine ca exporturile de gaze din tara noastra vor putea fi posibile doar in functie de cererea de pe piata interna, iar prioritate are acoperirea consumului national, altfel vom fi nevoiti sa aducem volume mai mari de gaze din import.

Totodata, Departamentul pentru Energie are in plan refacerea calendarului de liberalizare a pretului gazelor in favoarea producatorilor si a marilor consumatori, avand in vedere noile evolutii de pe aceasta piata, a mai spus ministrul, adaugand ca o decizie in acest sens va fi luata in vara.

El a mai afirmat ca a renuntat pe moment la ideea reorganizarii producatorilor de energie in companii care sa utilizeze un mix de resurse, intrucat actionarii minoritari ai producatorilor s-au opus acestui plan.

Nita a mai vorbit in interviu si despre relatiile energetice dintre Romania si Rusia, precum si despre modificarile ce vor fi aduse in acest an in legislatia din domeniul petrolului si gazelor.

Cum arata in prezent sistemul energetic romanesc si cum vreti sa arate dupa reorganizare?

Arata mult mai bine decat in momentul in care l-am preluat. In primul rand, in urma unor masuri pe care le-am luat pentru eficientizarea activitatii, astfel incat toate unitatile din energie sa fie profitabile, lucru care se si intampla de altfel. Majoritatea companiilor sunt profitabile, exceptand doua, din care una este in insolventa, respectiv Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare de la Drobeta Turnu Severin, si Complexul Energetic Hunedoara.

Restul companiilor sunt profitabile si lucrul acesta s-a vazut anul trecut, cand am listat la bursa trei companii, cu succes. Arata ca s-a lucrat bine, ca am reusit sa imbunatatesc imaginea acestor companii si sa le internationalizez. Desigur ca si aici mai trebuie sa facem multe investitii, dar faptul ca am deschis companiile pentru capitalul privat international este un lucru foarte bun.

La fel vom face si anul acesta cu alte trei companii, deci dorim sa demonstram ca managementul companiilor de stat poate fi la fel de performant ca si al companiilor private. Se spune ca statul este un prost administrator, dar noi putem demonstra ca nu este un prost administrator atunci cand lucrurile sunt facute cu profesionalism si seriozitate. Aceasta este ce am incercat si incerc zi de zi, sa intronez in acest companii o anumita disciplina, rigurozitate si un management profesionist. Aceasta presupune cunoasterea de catre manageri a modului de management corporatist, ceea ce inseamna si o schimbare de atitudine si de mentalitate. Unii au inteles acest lucru, altii sunt in faza de a intelege lucrul acesta.

Dar dupa reorganizarea sectorului cum vreti sa arate?

Se fac multe speculatii pe aceasta tema. Dorinta mea este de a crea companii puternice, dar in momentul de fata nu o sa trec la reorganizarea sistemului energetic national din anumite considerente. Insa ea ramane un punct in activitatea mea viitoare. Nu am renuntat la aceasta reorganizare, care presupune crearea unor companii puternice, care sa joace un rol important in piata romaneasca si regionala. Dar deocamdata ramanem in sistemul acesta, se eficientizam pe toate, inclusiv Complexul Energetic Hunedoara. Acolo suntem intr-un plan de investitii pe care le vom incepe anul acesta, iar aceasta companie speram in 2-3 ani sa fie competitiva, sa poata produce energie electrica la preturi competitive, de piata.

De ce ati renuntat pe moment la ideea companiilor puternice?

Din mai multe motive, nu cred ca are rost acum sa le enumar. Probabil ca nici companiile nu sunt pregatite si nici din punctul de vedere al actionarilor minoritari aceasta idee nu este bine primita. Probabil ca si ei au o lupta cu mentalitatile, mai ales unii dintre ei care vin din Statele Unite, unde exista companii companii puternice si exista mixul energetic. Nu exista in Uniunea Europeana vreo companie puternica si care sa nu functioneze pe baza mixului de resurse. Ca sa nu cream anumite animozitati in piata, am considerat ca o anumita perioada de timp o sa incercam sa gasim alte formule.

Adica la ei in tara exista acest mix, dar la noi nu e bun?
Cateodata ce-i bun in Uniunea Europeana nu este bun pentru Romania.

Dar FMI ce a spus despre aceasta masura?
N-as vrea sa comentez aceasta chestiune.

Cum stam cu calendarul de liberalizare a pietelor de energie si de gaze?

Stam foarte bine, dupa opinia mea. De la 1 ianuarie, la electricitatea pentru consumatorii industriali pretul este liber, deci nu mai avem calendar de liberalizare. Mai exista calendar doar pentru consumatorul casnic, pentru care pretul va trebui sa fie liberalizat pana la finele anului 2017.

La gaze, de asemenea respectam calendarul, dar urmeaza ca, in vara, impreuna cu ANRE, sa gasim o formula poate de reanalizare a acestui calendar, in favoarea producatorilor si a consumatorilor industriali. Consumatorul casnic ramane pe varianta existenta.

Este vorba de acea prelungire cu un an care este posibila conform Legii energiei?

Nu, este vorba de o recalculare a pretului si este vorba de un alt mod de a privi graficul stabilit acum cativa ani, intrucat au aparut noutati: importul si exportul de gaze, chestiuni de transport, miscarile care au loc in zona noastra pe piata gaze naturale, care determina o anumita pozitionare si un anumit mod de lucru.

Cum va arata pretul gazelor pentru populatie la sfarsitul perioadei de liberalizare?

N-as putea sa va spun, daca as sti acest lucru as fi mult mai inteligent decat multi altii. Noi incercam sa pastram un pret care sa fie acomodat cu veniturile populatiei. Guvernul a luat masuri privind consumatorul vulnerabil, astfel incat cresterea pretului la gaze sa nu afecteze foarte mult veniturile populatiei.

Aveti in vedere alte masuri adiacente prin care sa controlati intr-un fel pretul in piata?

Nu se poate. Pretul este stabilit pe piata. O parte din productia de gaze naturale va trebui pusa pe bursa, ceea ce va schimba regulile jocului, iar pretul va fi cel de pe bursa. In functie de acest pret vom sti care sunt perspectivele pretului in viitor. Nu mai putem lasa pretul fix. Si trebuie sa dam posibilitatea consumatorilor sa cumpere pe bursa. O cantitate de la Romgaz si Petrom va fi pusa pe bursa si, in functie de cerere si oferta, va iesi pretul competitiv.

Ce masuri mai aveti in plan pentru marii consumatori de gaze?

Pentru marii consumatori de gaze in acest moment nu avem solutii miraculoase. Noi trebuie sa ne adaptam la preturile pietei europene, la fel si ei trebuie sa-si adapteze tehnologiile cu consumuri scazute, astfel incat sa poata sa stea in piata.

Cand va incepe exportul de gaze si ce va insemna acest lucru pentru romani?

Sa nu-si imagineze cineva ca vom lua productia romaneasca de gaze si o vom vinde la export. Intai trebuie sa ne satisfacem cerintele de pe piata interna. Nu putem lasa consumatorii casnici si industriali din Romania, sa facem export, iar noi sa stam fara gaze naturale. Lucrul acesta nu se va intampla. Ci, in functie de posibilitati, daca vor fi perioade cand vom putea exporta, o vom face, daca nu, nu. In functie de consumul de pe piata interna.

Adica pana in momentul in care consumul de pe piata interna nu va fi acoperit integral de productia noastra nu vom exporta?

Pai nu vom putea exporta, va trebui sa importam. Sa ne satisfacem cerintele noastre si dupa-aceea putem sa discutam. Sigur, dupa ce vor aparea alte resurse, precum cele din Marea Neagra, precum gazele de sist, atunci vom putea sa luam in calcul si un export serios de gaze naturale.

In acest moment se exporta gaze din Romania?

Nu cred, pentru ca nu avem posibilitate, pentru ca nu functioneaza inca sistemele de interconectare bidirectionale. Cand vor fi finalizate - anul acesta vom finaliza fluxul spre Bulgaria si spre Ungaria - atunci vom putea importa si exporta prin aceste conducte.

In ceea ce priveste exportul de gaze si energie in Republica Moldova, aveti in vedere sa acoperim integral consumul din aceasta tara?

Da.

Si putem face acest lucru?

Da, prin diverse formule. Aceasta presupune ca Trangaz si Transelectrica sa-si planifice investitiile astfel incat in 2-3 ani sa putem face acest lucru. Am finalizat conducta Iasi-Ungheni, care trebuie extinsa spre Chisinau. Avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene, intrucat investitia numai pe partea romaneasca este de 110 milioane de euro, inclusiv statia de compresare, la fel si pe partea moldava. Deci exista nevoie de fonduri pentru aceasta interconectare cap-coada, adica de la Iasi la Chisinau.

La electricitate sunt in discutii studii de fezabilitate. Acum studiem posibilitatea de a realiza o statie back-to-back la Vulcanesti, pentru a putea vinde 500-600 de MW in banda, dar si aceasta nu se poate facem mai devreme de un an si necesita o investitie de 60-65 milioane de euro.

In legatura cu relatiile energetice cu Rusia, in ce termeni discutam cu ei si ce ne dorim sa obtinem la urmatoarele discutii?

In termeni stationari. Nu putem spune ca progresam. Dorinta noastra este sa dezvoltam relatia cu Rusia. Gazprom este o companie puternica si ne dorim sa avem o colaborare mult mai buna. Ne intereseaza conducta Pitesti-Pancevo, care este foarte importanta, ne intereseaza colaborari privind importurile de gaze, depozitarea de gaze, iar lucrul acesta va trebui discutat foarte atent cu partenerii rusi.

Se discuta pe temele acestea de mai bine de 10 ani si s-a tot dorit importul direct sau scaderea pretului de import. Avem cel mai mare pret la gazele rusesti din Europa. Ce putem face pentru a scadea pretul un pic?

Pretul in Europa este destul de mare in momentul de fata. In Republica Moldova este de peste 500 de dolari mia de metri cubi, deci un pic mai mare decat la noi. Problema este ca relatiile politice intre Romania si Rusia nu au fost in masura sa dea o relatie economica solida intre companiile din cele doua tari. Probabil ca trebuie o noua reasezare a acestor relatii si, asa cum majoritatea companiilor din UE au contracte, au colaborari cu societati din Rusia, nu vad de ce noi nu am putea avea. Speram ca anul acesta sa putem sa ne asezam la masa si sa discutam o colaborare pentru viitor.

In legatura cu problema accizei de 7 eurocenti la benzina si motorina, s-a facut vreun calcul cu privire la impactul acestei masuri asupra pretului final la pompa?

Daca transformam Departamentul pentru Energie in Ministerul de Finante, pot sa raspund la intrebare. Intrebarea trebuie pusa Ministerului Finantelor, pentru ca ei se ocupa de taxe, accize, impozite.

Dar companiile petroliere nu au discutat si cu dumneavoastra pe aceasta tema?

Nu, ele trebuie sa discute cu Ministerul de Finante. Noi suntem preocupati de probleme de investitii, de colaborari, de parteneriate, de productie.

Atunci spuneti-mi cum vor arata de anul viitor redeventele petroliere?

Nici aceasta chestiune nu o stabilim noi, este in atributiile Agentiei pentru Resurse Minerale, care tot cu Ministerul Finantelor trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii. Aceasta nu inseamna ca Departamentul pentru Energie nu va participa la aceste discutii. Vom participa si ne vom spune un punct de vedere. Dar in momentul de fata nu avem un punct de vedere clar cu privire la aceste redevente. Cu siguranta ele trebuie rediscutate si reasezate intr-o marja in care statul roman sa poata sa castige.

In acest moment sunt prea mici?

Da, din punctul meu de vedere, da. Aici trebuie sa facem o departajare intre resursele care sunt acum exploatate si cele care urmeaza sa fie exploatate. La fel si resursele onshore si cele offshore, nu poti sa pui aceeasi redeventa pentru o exploatare terestra si pentru una in Marea Neagra, care necesita investitii foarte mari. Trebuie un echilibru intre ce plateste investitorul si ce trebuie sa castige statul.

Dar in ceea ce priveste gazele de sist, aveti in vedere o departajare in legislatie a acestei categorii de resurse?

Probabil ca da, aceasta chestiune va trebui reglata in acest an, la fel si cu exploatarile gazelor offshore, va trebui cumva sa aducem cateva modificari in legislatie. Dar noi suntem ca in povestea cu drobul de sare, nu stim daca avem gaze de sist si facem foarte multe comentarii pe aceasta tema. Uitati-va in Polonia, companiile au investit enorm in gazele de sist si au ajuns la concluzia ca nu exista astfel de resurse. La fel si in Romania, intai sa vedem daca ele exista si apoi sa ne gandim cum sa le exploatam.

Se mai fac reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda sau mergem pe planul B, adica facem un singur reactor?

Eu nu stiu cine a fost cu planul B, eu n-am avut niciodata un plan B. Eu n-am avut decat un singur plan, reactoarele 3 si 4. Si asta a fost propunerea foarte clara in discutiile cu diversi investitori. Povestitori ca facem numai unul... sa fim seriosi! Deci negocierile evolueaza foarte bine, sunt foarte multumit de modul in care partenerul chinez discuta cu noi si am incredere ca aceasta firma serioasa si puternica din China va face aceste obiective.

Tehnologia va ramane cea stabilita, de tip CANDU?

Normal, nici nu s-a pus vreodata problema unei alte tehnologii.

Si chinezii vor asigura intreaga investitie? Totalul era estimat la 6,4 miliarde de euro.

Dupa ultimele studii, da. Si ei isi fac evaluarile lor si vom vedea care este suma finala. Sigur ca si partea romana vine cu un anumit bagaj de resurse: terenuri, apa grea, anumite constructii, care totalizeaza peste un miliard de euro. Deci vom vedea cum vom finaliza aceasta discutie.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1499 ori