Gazele de sist: Joc de interese sau sansa pentru Romania? - Interviu Business24

Exploatarile de gaze de sist in Romania constituie un subiect controversat. Pe de o parte, specialistii de mediu condamna aceste exploatari din cauza efectelor asupra mediului.

Pe de alta parte, reprezentantii industriei energetice sustin ca este o metoda de a negocia dintr-o pozitie mai avantajoasa pretul gazelor de import.

Spre deosebire de gazele conventionale, gazele de sist sunt extrase din roci situate la adancimi foarte mari. Tehnologia folosita, fractura sau fisurarea hidraulica este o metoda extrem de disputata intrucat implica despicarea artificiala a rocilor.

Sub presiune, 60 de milioane de litri de apa amestecati cu substante chimice sunt injectati la fiecare lovitura in sol. Printre efectele asupra mediului se numara cutremurele si alunecarile de teren, distrugerea florei si faunei, contaminarea apei potabile si a celei subterane, soluri toxice si radioactive.

Dintre substantele folosite la fisurarea hidraulica, 38 sunt clasificate ca fiind extrem de toxice pentru sanatatea umana, alte opt fiind clasificate ca substante cancerigene.

SUA se numara printre statele care au incetat productia de gaze, renuntand in 2010 la explorarile in Marcellus, un camp de exploatare situat pe teritoriul statelor Virginia, New Jersey, Ohio, New York si Pennysilvania. Printre motivele care au determinat incetarea productiei, se numara scurgerile de metan in apa subterana.

In iulie 2011, Franta a devenit prima tara care a interzis fractura hidraulica prin lege, iar in Marea Britanie au fost suspendate toate exploatarile si productia de gaz de sist din cauza a mai mult de 50 de cutremure in Lancashire.

Ionut Purica, directorul Centrulului de Consiliere Energetica explica pentru cititorii Business 24 care sunt implicatiile comerciale pe care le-ar putea avea exploatarile de gaze naturale in Romania.

Exploatarile de gaze de sist sunt interzise in cateva tari europene. De ce insista Romania pe acest gen de exploatari?

Pana acum omenirea a exploatat gaze care se gasesc in cavitati mai mari. Romania este deja la peste 100 de ani de exploatare a gazului si prima tara din lume care in 1857 a raportat o productie de 275 de tone de petrol, inainte de americani.

O serie din zacaminte de gaze pe care le cunoastem si se gasesc in cavitati mai mari sunt pe cale sa se epuizeze din cauza consumului actual, ritmului de evolutie. Gazul mai are cateva zeci de ani prevazuti la nivel mondial. In ultimii ani, in SUA mai ales, s-au gasit metode si s-a descoperit gaz care se gaseste in porii unor formatiuni geologice.

S-a gasit o metoda, se mai cauta si altele, insa cea utilizata la scara mare de a atrage gazul, de a fisura roca cu niste solutii de apa cu anumite substante, si fractionand roca respectiva creeaza niste canale prin care gazul se acumuleaza prin conductele care pe urma il trimit la suprafata.

In conditiile astea, in SUA cu toate ca consumul de gaze a crescut foarte mult, pretul a scazut, ba mai mult America vrea sa devina exportator de gaz prin tehnologii de gaz natural lichefiat. Acest lucru schimba total paradigma energetica de consum in America de Nord.

Care este situatia in tarile europene?

In Europa, resursele conventionale de gaz controlate de Uniunea Europeana sunt foarte putine. Zacamintele nu sunt atat de mari si se presupune ca la un orizont apropiat, 2020-2030 vor trebui gasite o serie de resurse. Europa importa din Africa de Nord si in Rusia. S-au facut explorari si s-au gasit gaze de sist in mai multe tari europene: in Franta niste zacaminte mai mari, in Polonia un zacamant suficient de mare, la noi si in Bulgaria alte zacaminte.

Polonia este foarte agresiva, pentru ca ei se bazeza pe carbune. In aceasta tara, electricitatea provine 90%-95% din carbune. Daca pana acum pe teritoriul Poloniei treceau conducte de gaz din Rusia catre Europa, dupa intrarea in functiune a Nord Stream, conducta submarina de aprovizionare de gaz din Rusia catre Germania, in Polonia nu mai intra atat de mult gaz din Rusia si atunci polonezii se gasesc intr-o pozitie mai defavorabila. Prin urmare, interesul lor este sa exploateze cat mai repede o noua resursa de gaz care, la un moment dat, sa puna Polonia chiar in situatia sa exporte gaze in UE.

Romania, este si ea in pozitia celorlalte state europene?

Acelasi lucru se intampla si la noi, nu in sensul de a exploata gaz, dar de a ne aduce in situatia sa ne scada vulnerabitatea la import. Si vulnerabilitatea se masoara in cat importi, fata de cat consumi. UE importa cam 60% din gazul pe care il consuma, Romania importa 30%. La noi, cu toate zacamintele noastre saracite, mai avem inca resurse de gaz, dar care nu dureaza foarte mult.

Care ar putea fi efectele directe ale unei exploatari de gaze de sist?

Dupa o suta de ani de exploatare a gazului si petrolului sunt o serie de cavitati mari care au ramas golite. Deci o reasezare geologica, un cutremur poate oricand sa se produca cu daramarea unei asemeni cavitati. Asa ca deja suntem expusi unui risc cauzat de exploatarea de o suta de ani a gazului.

Tehnologia de fracturare hidraulica a fost utilizata pe scara larga in SUA, sunt o serie de elemente de evolutie a tehnologiei si in sensul diminuarii potentialelor efecte asupra mediului. O tehnologie de genul asta foloseste multa apa si o serie de substante intr-o solutie care sa produca efectul de fracturare hidraulica.

E adevarat ca o chestiune de genul asta, dupa mine riscul seismic sau de reasezare a terenului este mai mic decat riscul de reasezare pe cavitati de gaz sau de petrol din zacamintele noastre saracite. Dar exista intodeauna niste riscuri.

Care sunt interesele privind exploatarea gazelor de sisit in Romania

De cate ori apare o problema de genul asta, surse noi, perspective de exploatare, evident ca exista tot soiul de interese si de bifurcatii de opinie, cei care sunt pentru, o sa fie si mai pentru si o sa zica haideti sa vedem beneficiile in scopul natiei romane, toata natia pentru fiecare dintre ei. Pe de alta parte, apare si reactia la polul opus.

Cui ii serveste un anumit tip de reactie? Este foarte clar ca exploatarea gazelor de sist sau a unor zacaminte de genul acesta, serveste pentru a reduce importurile.

Au fost deja niste reduceri de pret la gazul importat din Rusia pentru anumite tari din Uniunea Europeana, ceea ce ridica un semnal ca pretul gazului poate fi negociat, ca nu trebuie sa fie neaparat la preturi foarte mari. Aceasta capacitate de negociere apare atunci cand ai in mana un atuu cu care poti sa negociezi. Pretul pe piata se face intre parteneri de negociere cu puteri egale. Tarile care nu au deloc gaz si importa din Rusia, sunt "conduse" intr-o astfel de negociere.

La nivel intern, poate sunt reprezentanti interesati sa se afirme, si este mai usor sa faca acest lucru spunand ca distrugem chestia acesta idee, sa nu o facem. Este o chestiune de construire a imaginii publice.

Pe de alta parte, trebuie dat Cezarului ce este al Cezarului. ONG-urile de mediu spun ca putem face exploatarile, dar in niste conditii tehnologice, institutionale, comerciale care sa internalizeze o serie de costuri de mediu, de protectie a mediului. Exista niste prevederi legale foarte bine puse la punct privind aspectele de protectie a mediului.