Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

ANRM:11 tari europene au identificat zone potentiale cu gaze de sist

ANRM:11 tari europene au identificat zone potentiale cu gaze de sist


Un numar de 11 tari europene au identificat zone potentiale cu gaze de sist, iar o parte dintre ele au demarat lucrari de explorare, printre acestea aflandu-se Austria, Bulgaria, Germania si Ungaria, noteaza portalul infogazedesist.eu, proiect lansat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), in cadrul unei campanii de informare si dezbatere publica privind gazele de sist.

Potrivit informatiilor citate, in prezent, Austria are in derulare activitati de explorare a gazelor de sist, iar in acest sens compania OMV cerceteaza un bazin langa Viena.

In Bulgaria, exista interdictii prin moratoriu privind aplicarea metodei "fracking" (fracturare hidraulica, n.r.), insa explorarea este in plina desfasurare in zona Novi Pazar, concesiune Chevron, precum si in alte cinci perimetre.

Desi are un potential enorm, evaluat la 5,1 trilioane metri cubi gaze de sist, Franta nu a autorizat explorari din cauza presiunilor celor din Green Party care l-au determinat pe presedintele Hollande sa mentina interdictia, in pofida rezultatelor studiului guvernamental "Raportul Gallois" care avizeaza utilizarea fracturarii hidraulice.

Pe de alta parte, Germania a concesionat o suprafata de 3.000 kmp companiei Exxon Mobil in bazinul Saxoniei de Jos, unde sunt planificate sa fie executate zece sonde de explorare.

Datele publicate pe infogazedesist.eu arata faptul ca Ungaria a forat, in anul 2009, prima sonda in Bazinul Mako (Mako Trough), iar lucrarile au fost realizate de catre ExxonMobil.

In cazul Irlandei, este valabila din 2011 o concesiune a 495 kmp in Bazinul Clare, acordata companiei Enegi Oil. De asemenea, autoritatile irlandeze au aprobat o licenta pe o suprafata de 1.630 kmp companiilor Tamboran Resources and Lough Allen Natural Gas Company in Bazinul Carbonifer de Nord-Vest.

Pe teritoriul Olandei, mai multi operatori au obtinut licente pentru explorare, fiind planificata si o sonda in Boxtel, dar lucrarile au fost stopate de catre Guvern. In data de 16 ianuarie 2013, Henk Kamp, ministrul Afacerilor Economice al Olandei a discutat in Camera Inferioara a Parlamentului Olandei despre politica energetica, in care a subliniat importanta combustibililor fosili intre care si gazul de sist.

Pornind de la experienta si succesul SUA asupra impactului pozitiv economic si de mediu, Olanda trebuie sa se faca un studiu de evaluare a riscului exploatarii gazului de sist.

Sustinere puternica pentru gazele de sist in Polonia

Polonia este tara cea mai avansata la capitolul explorare si cea mai puternica sustinatoare a dezvoltarii acestei resurse neconventionale in Uniunea Europeana, conform portalului de informare al ANRM. Resursele Poloniei sunt localizate in trei bazine - Baltic (nord), Lublin (sud) si Podlasie (est), dar activitatea de concesionare si prospectare e concentrata pe primele doua.

In conformitate cu raportul Departamentului de Energie al SUA, in aceasta tara exista cele mai mari rezerve de gaze de sist, fiind calculate circa 22,45 trilioane mc de gaze de sist, dintre care 5,3 trilioane mc pot fi imediat exploatate.

Pe teritoriul Poloniei opereaza numeroase companii din domeniu, in bazinele Marii Baltice, Lublin Voivodeship si Podllaski Voivodeship, cum ar fi: Halliburton, ExxonMobil, Marathon Oil, Chevron, BNK Petroleum, ConocoPhilips. Pana la ora actuala, ministerul polonez al Mediului a emis 104 concesiuni pentru prospectarea si explorarea gazului de sist.

In Suedia, in urma cu doi ani, compania Shell a investigat formatiunea AlumShale din sudul tarii ca sursa de gaze de sist si a considerat ca nu este viabila si a abandonat. Alte companii, cum ar fi Gripe Gas si Aura Energy, au forat si au raportat rezultate bune.

Astfel, in Motala din sud-estul Suediei, cantitatea de gaze estimate ar ajunge pentru o mie de ani la consumul actual al tarii. Rezultate bune s-au obtinut si in zona Ekeby (150 kmp) din formatiunea Alum Shale. Pana in prezent, au fost eliberate si alte licente de explorare care fac ca Gripen Gas sa devina principalul explorator cu peste 583 kmp.

Ucraina detine rezerve de 1,2 trilioane mc gaze de sist. La 1 septembrie 2011, Ucraina a semnat un acord cu Shell care va explora gazul de sist din regiunea Kharikov din nord-estul tarii, operatori fiind companiile Shell si Chevron. Specialistii estimeaza ca va incepe o productie comerciala de gaze, in 2017, in campurile gazeifere Yuzivska si Olesska.

In ceea ce priveste situatia din Anglia, aici s-au descoperit gaze de sist in formatiunea Bowland Shale din zona Blackpool de catre compania Cuadrilla Resources, dar lucrarile de exploatare au fost stopate pana in decembrie 2012 cand Guvernul britanic a decis sa permita utilizarea fracturarii hidraulice.

Comisia Parlamentara pentru Energie si Schimbari climatice din Marea Britanie a decis, in mai 2011, ca nu este cazul sa se impuna un moratoriu asupra folosirii acestei tehnologii, o asemenea masura nefiind "justificata sau necesara pe moment". Potrivit presedintelui acestei comisii, Tim Yeo, "procesul de 'fracking' in sine nu pare sa prezinte nici un pericol inerent si atat timp cat integritatea sondei este mentinuta, extractia gazului de sist ar trebui sa fie sigura".

Situatia din Romania

Romania detine, in prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de sist, plasandu-se astfel pe locul al treilea in clasamentul tarilor europene, dupa Polonia (cu 4.190 miliarde mc) si Franta (3.879 miliarde mc), se arata pe site-ul infogazedesist.eu. Clasamentul este completat de: Danemarca (906 miliarde mc), Olanda si Marea Britanie (cu cate 736 miliarde mc), Bulgaria si Germania (cu cate 481 miliarde mc), Suedia (283 miliarde mc) si Spania (226 miliarde mc).

In ceea ce priveste rezervele recuperabile de petrol de sist, topul este condus de Franta (cu 4.700 milioane barili), urmata de Polonia (3.300 milioane barili) si Olanda (2.900 milioane barili). Romania ocupa locul sase, cu 300 milioane de barili.

Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a emis, in luna mai, deciziile etapei de incadrare pentru Chevron Romania Exploration and Production SRL in cazul perimetrelor Costinesti si Vama Veche, care cuprinde lucrari de prospectiuni seismice in vederea identificarii resurselor.

Ministerul Mediului a precizat, la acel moment, ca, pentru aceasta etapa, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, intrucat 'explorarea se realizeaza prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate in Romania de zeci de ani'.

Chevron detine concesiuni pentru a efectua lucrari de prospectiuni a gazelor de sist la trei blocuri din Romania cu o suprafata de 270.000 de hectare (Costinesti, Vama Veche si Barlad).

Portalul infogazedesist.eu s-a concretizat dupa ce, in anul 2012, ANRM, in calitate de institutie coordonatoare a activitatilor din domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale, a inaintat o propunere de proiect pentru obtinerea unui grant in vederea organizarii unor dezbateri publice si desfasurarii de campanii de informare privind gazele de sist.

La sfarsitul aceluiasi an, in urma analizei proiectelor primite, Comisia Europeana, DG Energy, a anuntat ANRM ca proiectul propus a fost selectat pentru cofinantare, prin intermediul grantului european. Campania se va incheia la sfarsitul acestui an prin organizarea a doua dezbateri publice in regiunile Barlad si Dobrogea, regiunile care prezinta interes privind gazele de sist.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1970 ori