Comisia Nationala de Prognoza: Coronavirusul afecteaza cererea globala

Aparitia si extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile in ceea ce priveste cererea globala chiar daca tensiunile comerciale dintre SUA si China au fost, intr-o oarecare masura, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, arata Comisia Nationala de Strategie si Prognoza.

Institutia a mentinut la 4,1% prognoza privind cresterea economiei romanesti in acest an, estimand ca industria va reveni in a doua parte a anului 2020 astfel incat pe ansamblu cresterea valorii adaugate brute sa fie pozitiva.

De asemenea, constructiile totale vor continua sa se majoreze, dar cu o intensitate mai mica. In ceea ce priveste sectorul tertiar, se mizeaza pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adaugata.

Pe de alta parte, CNSP atrage atentia ca exista si posibilitatea aparitiei unui risc generat din eventualele efecte asupra agriculturii pe fondul conditiilor meteo nefavorabile din acest an.

In plan extern, pe langa riscurile generate de coronavirus, CNSP mentioneaza si riscul majorarii pretului la energie si alte marfuri fungibile, precum si o volatilitate mai mare a pietelor valutare, ca urmare a decelerarii cresterii economiei chineze care influenteaza cererea globala, precum si din cauza mentinerii unui conflict crescut la scara extinsa in Orientul Mijlociu.

"O incetinire mai accentuata a cererii globale ar afecta, pe langa exporturile romanesti, care au dovedit o elasticitate mai ridicata la cererea externa, comparativ cu principalii nostri competitori, Polonia si Ungaria, si fluxurile investitionale catre tara noastra. Mentionam si factorii de influenta asociati evolutiei economiei zonei euro si, indeosebi, a Germaniei - principalul partener comercial al Romaniei - a carei situatie se reflecta atat in zona de cerere agregata prin exporturi, cat si pe zona de productie industriala, acestea fiind puternic corelate (productia industriala autohtona fiind stimulata printre altele si de exporturi), precizeaza sursa citata in prognoza de iarna 2020.

Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2019 - 2023 indica o crestere a economiei de 4,1% in acest an (PIB - 1,141 miliarde de lei), urmata de un avans de 4,2% in fiecare din urmatorii doi ani (2021 si 2022) si 4% in 2023.

Inflatia va scadea la 3% la finalul anului, in linie cu prognoza Bancii Nationale a Romaniei, la 2,8% in 2021, 2,6% in 2022 si 2,4% in 2023.

Numarul mediu de salariati va urca la 5,242 milioane in acest an, de la 5,154 milioane anul trecut. In 2021, numarul salariatilor este estimat la 5,340 milioane, in 2022 - 5,435 milioane iar in 2023 - 5,535 milioane.

Rata somajului BIM este prognozata la 3,8% in acest an, urmand sa scada constant in urmatorii trei ani, la 3,7% in 2021, 3,6% in 2022 si 3,5% in 2023.

Castigul salarial mediu net lunar va urca la 3.337 lei in acest an, 3.583 lei in 2021, 3.841 lei - 2022 si 4.107 lei in 2023.

"Precizam ca prognozele standard sunt cea de primavara si toamna, Prognoza de iarna fiind una intermediara, care are un caracter concis si include informatiile aparute in intervalul dintre prognoza de toamna (reprezentand cadrul macroeconomic care fundamenteaza, de regula, bugetul) si cea de primavara (care sta la baza Programului de convergenta). Proiectiile detaliate pentru perioada 2020-2023, determinate luand in considerare si evolutiile din primele luni ale anului 2020, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primavara, estimata pentru perioada aprilie-mai a.c", mentioneaza CNSP.