Romania trebuie sa scada deficitul bugetar fara a sufoca economia

Romania, Ungaria si alte state din Europa de Est trebuie sa reduca deficitele bugetare fara ca acest proces sa sufoce recuperarea economica, in conditiile in care regiunea se va confrunta cu o iesire lenta din criza, arata o analiza Reuters.

Tarile aflate intr-o situatie mai buna, precum Polonia si Cehia, trebuie sa reduca deficitele bugetare, care ar putea ajunge pana la 6% din PIB in 2010, in urma declinului veniturilor si a cresterii costurilor sociale, in timp ce Ungaria, Romania si alte state beneficiare de ajutor financiar extern trebuie sa faca acelasi lucru, fara, insa, sa afecteze recuperarea economiei, transmite Mediafax.

Romania a stabilit, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International, un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru anul 2009.

O amenintare majora pentru economia Europei de Est este sectorul bancar, unde avansul somajului si problemele din domeniul privat conduc la concluzia ca imprumuturile neperformante vor atinge maximul in anul 2010, respectiv o medie de 15% din totalul creditelor.

O prabusire a bancilor, controlate de institutii financiare din Vestul Europei, nu mai este considerata o posibilitate, insa sectorul ar putea avea nevoie de o perioada lunga pentru a rezolva problemele imprumuturilor neperformante si pentru a reconstitui rezervele.

Acest proces va intarzia revenirea la practicile financiare care au sustinut cresterea economica inainte de criza.

"Va lasa fara acceleratie cresterea economica din Ungaria, Romania, Ucraina, Tarile Baltice sau alte state din regiune", potrivit unei note a grupului elvetian UBS transmisa investitorilor.

Perioada cea mai dificila s-a incheiat, probabil, pentru zona denumita si regiunea "subprime a Europei", cu referire la creditele ipotecare subprime din SUA, aflate la originea crizei financiare mondiale, insa analistilor nu le este clar, inca, cum vor rezolva statele din zona problemele fiscale sau din sectorul bancar in perioada urmatoare.

Statele din Europa de Est au fost stabilizate de succesul organizatiilor mondiale de a combate efectele crizei si de a asigura lichiditatile din pietele financiare, se arata in analiza Reuters.

Ca urmare a cresterii apetitului pentru risc la nivel mondial, investitorii au revenit pe pietele din tarile europene emergente. Factorii care s-au aflat la baza cresterii din perioada anterioara crizei ar putea sa fi disparut pentru anii urmatori, iar intrebarea care persista este daca anumite "bombe cu ceas" din regiune ar putea cauza unor noi convulsii economice.

"S-ar putea sa intram intr-o perioada de crestere redusa sau zero, o situatie care s-ar putea califica drept o «recesiune prelungita»", a spus Thomas Mirow, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Statele emergente se confrunta cu o cerere scazuta pentru bunurile pe care le exporta, somaj in crestere si un sector bancar afectat inca de o panica oprita doar prin injectiile masive de lichiditati ale marilor state.

O succesiune de alegeri si discutii despre ajutoare financiare de la Fondul Monetar International si UE vor complica eforturile de a rezolva cresterea deficitelor bugetare si a datoriei publice, respectiv de a incuraja avansul economic.

Majoritatea analistilor sustine ca studiile arata ca cea mai mare parte a regiunii se afla in pragul unei reveniri economice, dupa o contractie care a ajuns in statele cel mai grav afectate, ca Letonia si Lituania, pana la o cincime din PIB.

Monedele nationale din regiune si-au revenit dupa pierderile majore de la inceputul anului, iar randamentele obligatiunilor au scazut substantial. Fundamentele economice raman, insa, insuficiente, iar analistii se asteapta, mai degraba, la o revenire lenta la un avans solid, decat la o crestere sustinuta pe termen scurt.

Masurile de echilibrare a cheltuielilor trebuie implementate inaintea alegerilor prezidentiale si parlamentare in regiune, care au diminuat sansele unor reforme structurale, politicienii nedorind sa fie asociati cu majorarea taxelor si reducerea cheltuielilor bugetare.

"Regiunea se confrunta cu o lupta grea. Ne asteptam ca apetitul pentru risc sa se tempereze pe parcursul anului urmator, odata cu dezamagirea cauzata de ritmul recuperarii economiei mondiale", se arata intr-o nota a companiei de cercetare Capital Economics.