Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Economiile balcanice, in crestere

Economiile balcanice, in crestere
THE DAWN (Pakistan), 12 iunie 2007 - Economiile balcanice continua sa creasca, in pofida riscurilor politice si socurilor externe. Consumul este principala sursa de crestere, investitiile avand si ele o contributie tot mai importanta. Exporturile substantiale sunt insotite de importuri mari si balantele externe raman puternic negative.

Totusi, stabilitarea preturilor si a cursului valutar raman gestionabile din cauza puternicei cresteri a productivitatii si a presiunii excesului de forta de munca disponibila in sensul diminuarii asupra salariilor. Asteptarile mentinerii cresterii sustin amplificarea investitiilor straine in active privatizate dar si in proiecte noi.

Preturile in crestere rapida si rata dobanzii in declin din cauza expansiunii creditelor se dovedesc ingrijoratoare pentru bancile centrale, care se tem de cresterea nejustificata si de slabiciunile din sectorul bancar. Perspectivele generale sunt pozitive pentru crestere si stabilitate pe termen scurt si mediu. Principalele riscuri pentru asteptarile pozitive emana din problemele politice care se mentin si indoielile privind procesul integrarii si aderarii la UE.

Riscul politic major tine de asteptata decizie privind statul Kosovo. Daca acest risc va fi bine gestionat si daca alte probleme politice vor fi remediate, aceasta va face posibil pentru toate tarile din regiune fie sa semneze acorduri de asociere cu UE, fie sa continue sau sa inceapa negocieri privind integrarea in UE; stirile economice din Balcani ar trebui sa fie constant destul de pozitive.

Aceasta ar ajuta de asemenea regiunea sa abordeze riscurile sociale grave, in special cele ce tin de somajul inalt sau foarte inalt.
Una peste alta, perspectivele de crestere sunt bune pe termen scurt si mediu si perspectivele pentru stabilitate sunt riscante pe termen scurt si bune pe termen mediu. Regiunea ca intreg ar trebui inclusa in UE pana in 2015, poate cu exceptia Kosovo si a Turciei.

In Bulgaria si Romania (care au aderat la UE la 1 Ianuarie 2007) cresterea a accelerat pe parcursul anului 2006. Peste tot, cu exceptia Ungariei, cresterea PIB a fost antrenata predominant de cererea interna. Comertul exterior, care a impulsionat semnificativ cresterea PIB in 2005, si-a pierdut din importanta si continua sa fie un impediment pentru crestere in Bulgaria si Romania.

Previziunile cresterii pentru 2007 si 2008 arata foarte bine

Se asteapta ca consumul domestic sa continue ascensiunea puternica. Cresterea angajarii fortei de munca si a salariilor va fi de ajutor. Sumele tot mai mari trimise de muncitorii migranti vor suplimenta cheltuielile de consum in crestere rapida. Investitiile de capital fix brut ar urma sa ramana puternice.

Cu exceptia Ungariei, politicile fiscale nu vor interfera cu cresterea reala. Usoara decelerare a cresterii in cele 15 state membre vechi ale UE, asteptata in 2007, nu va restrictiona probabil cresterea exporturilor si nici a PIB-ului general prea mult, intrucat sunt asteptate noi castiguri la costurile unitatii de munca industriala.

Totusi, cresterea importurilor drept raspuns la cererea interna tot mai mare va reduce contributia comertului la cresterea PIB. in Bulgaria si Romania, contributiile comertului extern la crestere vor fi negative si mari. Aceste doua tari vor avea deficite de cont curent foarte inalte si se vor baza pe datorii straine private in crestere pentru a finanta consumul si investitiile.

Ratele inflatiei sunt destul de scazute si raman sub control ferm

Si raportul dintre diferentialul ratelor dobanzii si valutele internationale este scazut, in scadere sau chiar negativ.

Stimulentele pentru fluxurile de capital speculativ potential destabilizatoare sunt ca urmare reduse. Aprecierea valutei nominale va continua probabil, semnificand forta economica mai degraba decat slabiciunea politica. Estimarile ratei cresterii PIB pentru Bulgaria si Romania pot fi mai putin certe. Ambele tari prezinta o crestere turbulenta. Dar, la fel ca in cazul tarilor baltice, cresterea lor este in mare masura indusa de consumul domestic infloritor, antrenat de credite si alimentat de importuri excesive.

Slovacia

In 2007, Slovacia se va confrunta cu problema poate de invidiat a gestionarii succesului, cresterea economica urmand a se accelera spre 8% exact in momentul in care autoritatile isi propun atingerea drasticelor criterii de la Maastricht pentru adoptarea euro conform programarii.

Principala provocare pe acest front va fi prevenirea presiunilor inflationiste care ar putea fi generate de cresterea alerta. in orice caz, impactul oricaror presiuni inflationiste antrenate de cerere ar trebui sa fie puternic contracarat de preturile energiei in scadere si de consolidarea monedei.

Slovacia, membra UE in 2009

Mai pozitiv, expansiunea rapida a PIB va ajuta guvernul sa aduca deficitul bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ne face sa consideram ca intrarea Slovaciei in zona euro in 2009 este un eveniment tot mai probabil.

Desi cererea interna va ramane puternica in 2007, motoarele cresterii vor fi ferm transferate spre sectorul export, in conditiile lansarii productiei la noile fabrici de masini ale Peugeot-Citroen si Kia. intrucat exporturile decoleaza si importurile de marfuri capitale utilizate in constructia uzinelor se restrang, deficitul de cont curent ar urma sa se ingusteze substantial de la 8% din PIB in 2006.

Combinata cu influxurile de investitii straine directe actuale, aceasta crestere puternica si exporturile vor ancora continuarea aprecierii monedei slovace - alimentand potential preocuparile blocarii in zona euro cu o rata supraevaluata.

Intre timp, riscul unui regres substantial, sub noul guvern, al reformelor de tranzitie la economia de piata introduse de precedenta administratie liberala ar urma sa fie scazut - element crucial, sistemul cotei unice de impozitare de 19% fiind lasat in mare masura neschimbat.

Cu toate acestea, in conditiile unei continuari a convergentei salariilor cu nivelurile vest-europene, Slovacia se va confrunta cu o concurenta sporita pentru investitiile straine directe din partea noilor aderenti la UE Romania si Bulgaria, unde costurile sunt mai mici.

Obligatiile fata de non-rezidenti vor atinge 48 de miliarde de dolari pana in 2010

Ca si in cazul multor state central- si est-europene, in ultimii ani in datoria externa a Slovaciei s-a constatat un ritm alert si ne asteptam ca aceasta tendinta sa se mentina, astfel incat obligatiile fata de non-rezidenti vor atinge 48 de miliarde de dolari americani la sfarsitul deceniului.

Totusi, nu credem ca aceasta constituie un risc semnificativ pentru stabilitatea macroeconomica. PIB-ul real si cresterea exporturilor sunt puternice si koroana s-a apreciat - ceea ce a mentinut sub control raportul datoriilor - si in acelasi timp sectorul bancar este foarte robust.

Cresterea zonei euro a fost cap de afis in 2006, economia regionala urmand a se extinde in cel mai alert ritm de la inceputul deceniului. Performanta puternica a zonei euro ar urma sa aiba un impact pozitiv asupra statelor central-europene (CE4): Republica Ceha, Polonia, Ungaria si Slovacia - si asupra perspectivei pentru 2007.

Bloombiz

(Sursa: Rador)



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 850 ori