Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

O luam pe urmele mayasilor?

Tarile se indatoreaza tot mai mult pentru bunastarea celor putini si bogati

Tarile se indatoreaza tot mai mult pentru bunastarea celor putini si bogati


Structura sociala si economica a multor tari din zilele noastre a ajuns sa se bazeze pe un consum sustinut de un grad ridicat de indatorare si de garantarea unor drepturi multiple.

Sefii bancilor centrale au apelat la datorii publice si instrumente monetare pentru a genera cresterea economica, a ridica nivelul de viata al populatiei si a gestiona problemele de inegalitate sociala, vazand in aceasta metoda o cale lejera de a stimula activitatea economica.

Rezultatul obtinut consta insa intr-un grad excesiv de indatorare si un dezechilibru major al pietei globale comerciale si de capital, opineaza fostul bancher Satyajit Das, intr-un articol publicat de Market Watch.

Angajamente costisitoare

Guvernele isi au partea lor de vina in jocul politicilor populiste promulgate pentru acapararea sau pastrarea puterii.

In mediul privat, marile companii au recurs la acordarea unor beneficii extrasalariale pentru angajati ca sa reduca presiunea pe fondul de salarii, concomitent cu cresterea profitului si majorarea valorii de piata a firmelor.

Insa, aceste angajamente costisitoare rar au gasit fonduri directe pentru o finantare totala.

In locul identificarii disfunctionalitalilor fundamentale din cadrul unei economii s-a mers pe varianta folosirii bugetelor publice, finantate de datoriile publice ale guvernelor sau de banciile centrale, pentru cresterea cererii.

Autorii acestei politici au sperat ca o crestere economica puternica si un grad ridicat de inflatie vor corecta problmele.

Situatia actuala se aseamana cu cea descrisa de arheologul Arthur Demarest intr-un studiu dedicat civilizatiei Maya.

"Societatea a evoluat in prea multe clase elitiste, toate solicitand produse exotice: jad, obsidian, blanuri de animale. Nobilimea a devenit costisitoare, neproductiva si parazita, sifonand o mare parte din energia socitatii pentru a-si satisface poftele frivole".

Probleme ascunse

Dupa sapte ani de criza financiara, nivelul datoriei publice in economiile dezvoltate este in crestere.

Dezechilibrul global nu mai este atat de accentuat, dar asta si ca urmare a unei incetiniri in cresterea economica.

Mari puteri economice, precum Germania si China se arata reticente in reluarea unui ritm sustinut de crestere economica, schimband din mers modelul economic bazat pe export.

Marii datornici, precum Statele Unite refuza sa scada cheltuielile si sa puna ordine in sistemul financiar public.

Entuziasmul pentru reformele financiare fundamentale s-a dizolvat, lasand loc temerii ca un nivel scazut de indatorare poate reduce ritmul de crestere economica.

Pana in prezent, actorii principali ai acestei piese nu dau semne sa constientizeze ca masurile fiscale si monetare de care dispun nu rezolva probleme fundamentale ale economiilor acestor tari.

In incercarea de a masca esecurile si limitele lor, acestia isi impaneaza discursul cu acelasi jargon complex, calcule obscure si ideologii obosite, evoluand pe un model dscris de G.K Chesterton: "Nu este ca si cum nu ar gasi solutia problemei. Ei nu vad problema!".

Politicile lor, acum axate pe dobanzi reduse si programe de relaxare cantitativa, pot avea efecte secundare distrugatoare.

Risc moral

Rezultatul efectiv al achizitiei puterii executive se traduce in impozite mai mari si o crestere a datoriei publice.

Procesul este unul de transfer al resurselor de la detinatori catre marii datornici si emitentii de moneda, in final ajungandu-se la o diminuare a bogatiei.

Monetizarea datoriei creaza si riscuri morale majore. O dobanda scazuta si accesarea usoara a creditelor reduc disciplina in piata bancara. Datornicii intampina o opozitie tot mai mica in reducerea gradului de indatorare.

Costurile reduse ale imprumuturilor mentin in piata investitiile nerentabile si reduc stimulentele guvernelor pentru tinerea sub control a sectorului financiar public.

In cele din urma, politicile gstionarea crizei datoriilor pedepsesc consumul moderat si rasplatesc indatorarea, excesul si risipa.

Adevaruri tinute sub cheie

Politicile monetare actuale incep sa dea semne de esec, sustine Satyajit Das.

Banca Reglementelor Internationale si alte banci centrale deja forteaza limita acestora in incercarea de a restarta motoarele economiei globale fara a trata problema in profunzime.

Populatia se teme de un adevar dureros si de efectul acestuia in viata fiecaruia, facand reactia politica si sociala sa fie una incendiara in cazul unei dezvaluiri.

Pana la urma, teama, furia si pierderea economiilor clasei de mijloc in timpul marii Crize Economice au pus bazele fascismului.

Guvernele nu sunt doritoare sa impartaseasca cetatenilor dimensiunea reala a problemelor economice, lipsa solutiilor sau costul real al ajustarilor necesare.

In schimb, ramane in voga constatarea istoricului Simon Schama conform caruia nimeni nu ar mai avea vreo sansa in alegeri daca ar anunta sfarsitul epocii de consum.

Intr-un moment de sinceritate, Jean-Claude Junker, pe atunci prim-ministru al Luxemburgului, admitea: "Cu totii stim ce trebuie facut. Nu stim insa cum sa mai ajungem la putere dupa ce facem ceea ce trebuie".

Un capital economic si politic a fost intre timp risipit pe politici inadecvate, care prezinta efecte secundare si diminueaza sansele de redresare economica.

Politicienii de pretutindeni par sa fie ghidati de vorbele lui Soljenitin "minciuna continua este cea mai sigura forma de supravietuire", incheie Satyajit Das.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3262 ori