In toamna vine scadenta: De unde va plati Romania imprumuturile?

Marti, 17 Iulie 2012, ora 17:53
1843 citiri
In toamna vine scadenta: De unde va plati Romania imprumuturile?

Ministrul finantelor, Florin Georgescu, a declarat ca pentru plata imprumuturilor ajunse la scadenta, Romania are la indemana fondul de rezerva de la minister, dar si imprumutul de un miliard de euro de la Banca Mondiala, adaugand ca o alta varianta o reprezinta imprumuturile de pe piata interna si externa.

Florin Georgescu a declarat ca exista posibilitatea finantarii deficitului bugetar, cat si a refinantarii datoriei externe prin imprumuturi de pe pietele de capital externe.

Din pacate, Romania are de finantat si rambursarea imprumuturilor mai vechi, dar si deficitul curent, care in 2012 a fost calculat dupa niste cifre optimiste ale cresterii ecnomice, a veniturilor la buget.

"Dupa jumatate de an scursa din 2012 economia nu arata prea bine si vor fi greu de atins acele obiective pe care si le propunea bugetul in ceea ce priveste deficitul", a declarat pentru Business24 analistul economic Aurelian Dochia.

Deficit mare, probleme de finantare

Daca deficitul este mai mare, atunci si finantarea deficitului curent devine o problema ceva mai complicata si, evident ca si banii pentru plata obligatiilor la datoria veche va fi mai dificila.

Nu exista alta sursa de finantare a deficitului decat noi imprumuturi necesare platii nevoilor curente, dar si mai vechi ale statului, iar acestea pot fi obtinute de la organismele financiare internationale, de pe piata interna si de pe piata de capital internationala. "Nu exista o alegere intre aceste trei optiuni, ci mai degraba trebuie folosita o combinatie a lor, pentru ca doar una singura nu are capacitatea de a face fata nevoilor actuale ale Romaniei", a declarat Aurelian Dochia.

Imprumuturile de pe pietele externe depind foarte mult de costurile actuale, pentru ca finantarea s-a scumpit in ultima perioada, atat pe piata interna cat si pe cea externa, si asta complica si mai mult situatia deficitului. "Daca ajungem sa ne imprumutam la o dobanda de 7% aceasta valoare va fi foarte greu de suportat", a mai spus analistul economic.

Imprumuturi scumpe inseamna cresterea nivelului datoriei

Efectele imprumuturilor mai scumpe se vor vedea imediat in cresterea datoriei tarii cu o viteza mai mare decat am fi vrut si ne-am fi asteptat. Si asa in ultimii trei ani valoarea datoriei externe a crescut foarte mult, acum a ajuns la 40% din PIB, iar in aceste conditii tendinta de crestere devine de neoprit.

"Nu avem cum sa realizam excedente bugetare in urmatorii ani care sa ne permita sa reducem nivelul datoriei. Cine isi inchipuie ca putem avea excedent bugetar, grestete. Mai ales in conditiile in care guvernul si liderii PSD au dat de inteles ca prefera o strategie de stimulare a economiei, iar asta inseamna cresterea diverselor tipuri de cheltuieli", sustine Aurelian Dochia.

Daca iti maresti deficitul in niciun caz nu poti sa creezi un excedent care sa duca la reducerea datoriei externe, aceasta fiind o ecuatie greu de rezolvat, in primul rand din punct de vedere politic. Iar asta pentru ca multe dintre angajamentele si dorintele obiective politice intra in contradictie cu constrangerile economice si bugetare pe care trebuie sa le aplicam in continuare, a mai spus analistul economic.

Costurile mari de finantare care pun pe fuga creditorii

La costurile de finantare la care a ajuns Romania in prezent, nici nu mai e nevoie ca Uniunea Europeana sa ne impuna masuri de austeritate sau deficit de 3% din PIB, pentru ca pietele financiare sunt cele care nu ne mai dau bani. "Cand vezi ca iti cresc dobanzile la imprumuturile cu care finantezi datoria suverana, nu poti sa mai discuti de cresterea deficitului", precizeaza Dochia.

Cea mai buna varianta de refinantare a deficitului, dar si cea mai ieftina, ar fi sa tragem bani din imprumutul de un miliard de euro de la Banca Mondiala, a declarat pentru Business24 Melania Hancila, economist-sef la Volksbank Romania.

Evident ca, Romania are si varianta finantarii deficitului prin imprumuturi de pe piata externa, insa la costuri mult mai mari fata de ultima emisiune de obligatiuni de la Ministerul de Finante, din primarava acestui an.

A crescut riscul de tara, iar politica afecteaza imaginea tarii

"Este clar ca avem costuri de imprumut cu mult mai mari decat in primavara, pentru ca crescut si prima de risc de tara, s-au mai deteriorat si fundamentele economice, traversam si o perioada de tensiuni politice care a afectat imaginea tarii", a mai spus Hancila.

Important este la ce costuri se va imprumuta Romania, iar preferabil ar fi la cele mai mici, singura optiune pentru stat fiind accesarea de bani din ultimul acord cu Banca Mondiala, asta pana cand pietele financiare internationale se vor mai dezgheta, mai ales ca este greu sa atrago capital ca tara emergenta, in acest moment.

Ministerul Finantelor Publice are la dispozitie, de la sfarsitul anului trecut, un buffer (fond tampon de rezerva) de trei miliarde de euro, bani care ar putea fi folositi daca Romania nu se va mai putea finanta de pe piete. Bufferul de rezerva cuprinde atat fonduri de la Uniunea Europeana, cat si bani proveniti din emisiunea de euroobligatiuni din vara anului trecut.

Romania are in derulare un acord stand-by de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro si o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondiala.

Pe de alta parte, in acest an imprumutul de aproape 20 miliarde de euro de la FMI, CE si Banca Mondiala, derulat de Romania in perioada 2009-2011, va ajunge la scadenta. Banca Nationala si Ministerul Finantelor trebuie sa inceapa sa ramburseze ratele aferente transelor primite. FMI urmeaza sa primeasca inapoi, in 2012, aproape 2 miliarde de euro. Rambursarea imprumutului este programata sa se incheie in 2019.

#rambursarea imprumuturilor, #imprumuturi fmi, #acord cu Banca Mondiala, #linie de credit , #Datoria publica