Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Taifunul crizei loveste Balcanii

Taifunul crizei loveste Balcanii

Deasupra Balcanilor se aduna norii grei ai crizei financiar-bancare, si dupa cum se arata, unele tari cu greu vor evita cunoscutul ajutor al Fondului Monetar International (FMI).

Pana nu demult, consecintele crizei in regiune erau relativ limitate, insa indepartarea capitalului strain din cauza riscului ridicat pe pietele in dezvoltare loveste monedele acestora, agraveaza datoria si afunda bursele de valori la niveluri mici pe o perioada multianuala. Majoritatea guvernelor se tem ca aceste consecinte nu vor intarzia sa se observe si in economie.


Serbia a recurs deja la Fondul Monetar International, cerandu-i ajutorul. Acordand "pamand si apa", premierul sarb, Mirko Cvetkovic, a declarat ca FMI va juca rol decisiv in elaborarea bugetului Serbiei pe anul 2009, subliniind ca (FMI) "e important nu numai ca sa reduca din cheltuielile bugetare, ci ca sa se linisteasca si investitorii straini"


Masurile


Guvernul a anuntat mai devreme masuri pentru imbunatatirea increderii. Printre acestea sunt si ridicarea nivelului limita de garantare a depozitelor bancare de la 3000 euro la 50.000 euro, anularea impozitarii profiturilor de capital din depozite si crearea unui fondu special pentru interventii de urgenta in domeniul bancar, daca va fi nevoie.


Serbia , care din cauza frecventelor schimbari ale guvernelor nu a reusit sa se armonizeze cu politicile economice promovate de FMI si sa incheie un acord cu acesta, are un deficit al balantei de plati echivalent cu 18,5 % din Produsul Intern Brut (PIB), iar datoria externa a Serbiei se ridica la 60 la suta din PIB.


Croatia, care aspira sa devina membra a UE pana in 2011, prezinta un deficit in balanta de plati echivalent cu 10 % din PIB, iar datoria sa externa se ridica la 90 % din PIB. Aceste numere o plaseaza ca si candidata foarte posibila pentru a primi ajutor de la FMI, intrucat aceasta tara are nevoie de 800 milioane euro in urmatoarele 5 luni pentru a serviciul sau, majoritatea cu imprumuturi externe. Economia se anticipeaza  sa se dezvolte anul acesta in ritm mai redus de 4 la suta, de la 5,6 la suta cat era anul trecut, iar Banca Mondiala a avertizat saptamana aceasta guvernul lui Ivo Sanader sa reduca cheltuielile, care au crescut continuu in ultimii 7 ani.

Totusi Croatia, care detine rezerve valutare ridicate, nu va fi printre primele din Balcani care sa recurga la FMI.


Cu FMI discuta in aceasta epoca si Turcia . Tara vecina a primit un pachet trianual de ajutor financiar in valoare de 10 miliarde dolari, iar acordul expira anul viitor in luna mai. Guvernul Erdogan e presat de intreprinzatori pentru a conveni un nou imprumut cu FMI, intrucat economia tarii reduce exponential ritmul sau de dezvoltare, iar moneda nationale pierde numai luna aceasta o treime din valoare in fata dolarului, iar capitalizarea Bursei de Valori din Constantinopole (Istanbul in acceptie turca,) a scazut la jumatate de la inceputul anului, intrucat plecarea capitalului strain spre raiuri mai sigure continua.


Ministerul de Finante a anulat impozitarea cu 10 la suta a profiturilor din actiuni pentru investitorii interni si, saptamana viitoare, va depune in Parlament un proiect de lege privind repatrierea capitalurilor. Analistii internationali estimeaza ca banca centrala a turciei va trebui sa demareze demersurile de sustinere a lirei turcesti si pentru reducerea inflatiei in doua cifre prin cresterea dobanzilor. Insa, astfel va risca reducerea si mai mult a cresterii economice. Analistii mai considera ca data fiind agravarea accelerata a balantei de plati e inevitabila o politica interventionista a guvernului coordonata in colaborare cu FMI si alte organizatii internationale. La randul sau, premierul Tayyip Erdogan se manifesta ca nefiind dispus in acest moment sa cada de acord asupra conditiilor grele si obligatorii pe care le impune FMI.

Deosebit de vulnerabila e considerata Bulgaria de analistii economici si unele agentii de rating. Standard&Poor's a redus nivelul capacitatii de imprumut al acestei tari, iar motivul e si aici marea dependenta a Bulgariei de imprumuturile externe pentru serviciul intern al imensului deficit al balantei de plati si de finantare a datoriei externe.


Avertisment


Bursa de Valori din Sofia a scazut cu 73 %  acesta, la cel mai redus nivel din ultimii 4 ani, iar Banca Mondiala a atras atentia guvernului bulgar sa pregateasca un plan de urgenta privind sustinerea domeniului financiar-bancar. Guvernul bulgar, care a redus recent estimarile sale privind dezvoltarea economica si investitiile straine in 2009, sustine ca bancile din Bulgaria sunt sanatoase si profitabile si ca, pentru moment, nu are nevoie de imprumut de la FMI. Problema e, insa, ca peste 80 %  din cele 24 de banci din Bulgaria sunt filiale grecesti, italiene si austriece, care se estimeaza ca vor trece la limitarea expunerii lor in aceasta tara.

 

Si Romania declara ca nu are nevoie de imprumut de la FMI, in pofida scufundarii bursei de valori cu 74 % de la inceputul anului si cu devalorizarea monedei nationale, leul, cu 12 la suta in ultimele 12 luni. FMI a criticat guvernul pentru marile majorari de salarii oferite de executiv unei parti a functionarilor publici, saptamana trecuta. Saptamana aceasta, premierul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu , a promis, insa, blocarea cresterilor salariale, recucerea cheltuielilor publice si a deficitelor in cursul anului 2009. Romania are alegeri parlamentare la sfarsitul lunii noiembrie si, dupa cum e normal, nici un partid politic nu se arata dispus sa adopte deschis recomandarile severe ale FMI.

 


Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 3004 ori