Viitorul Europei sta in mainile unui singur om

Viitorul Europei si cheia pentru solutionarea crizei din zona euro stau, in acest moment, in mainile unui singur om: guvernatorul Bancii Nationale a Italiei, Mario Draghi.

El va deveni presedintele Bancii Centrale Europene, o functie care implica, pe langa multa responsabilitate, si o serie de riscuri.

Banca Centrala Europeana supravegheaza euro si are, in prezent, in bilant, datorii de aproape 100 de miliarde de euro, ale statelor cu probleme din Uniunea Europeana, scrie Business Insider.

Sa fii presedintele BCE nu este o meserie usoara, mai ales ca pe agenda institutiei se afla o multime de probleme de rezolvat: mentinerea ratei inflatiei la un nivel acceptabil, in asa fel incat sa nu "sugrume" si mai mult economiile zonei euro si pastrarea unui echilibru in pietele financiare.

Acestea sunt doar doua prioritati care trebuie rezolvate pe termen scurt. Pe termen lung, Mario Draghi va trebui sa mentina stabilitatea financiara, in timp ce liderii europeni se vor confrunta cu propriile lor probleme, aminteste publicatia citata.

O perioada foarte solicitanta, daca ne gandim ca mandatul de presedinte al Bancii Centrale Europene dureaza opt ani.

Mentinerea uniunii fiscale a celor 17 tari din zona euro cu toate implicatiile lor politice sau destramarea zonei euro si renuntarea la moneda unica europeana sunt cele doua variante care dau batai de cap liderilor UE.

"Acesta este cel mai critic moment pentru economia globala, din ultimii 70 ani, din punct de vedere financiar, politic si al volatilitatii", sustine Adrian Pabst, specialist economic, din cadrul University of Kent.

Acesta mai spune ca Mario Draghi va avea nevoie de "solutii incredibile, de o intelepciune colosala si de un dram de noroc".

Draghi a fost respectat pentru impartialitate de care a dat dovada cand le-a spus italienilor ca nu se pot baza pe altii pentru a le rezolva problemele, ci ca trebuie sa se bazeze pe ei insisi.

Guvernatorul Bancii Nationale a Italiei a fost unul dintre realizatorii regulilor acordului Basel III. Acestea au fortat, cu un an in urma, marile banci sa pastreze un nivel crescut de capital in rezervele proprii. De asemenea, setul de reguli elaborat atunci prevedea evaluarea managementului de risc.

Criza datoriilor din Europa a devenit o problema globala, supradimensionata si de lipsa de fermitate cu care o trateaza responsabilii politici. Incapabili sa ajunga la o solutie comuna, factorii politici nu reusesc decat sa agraveze efectele crizei.

Analistii sunt de parere ca Draghi ar putea schimba acest lucru, din postura de sef al Bancii Centrale Europene. In acelasi timp, specialistii se tem ca politicienii europeni, care sunt presati de campaniile electorale, i-ar putea cere viitorului presedinte al BCE masuri mai populiste, extrem de periculoase pentru economie.

Cine este Mario Draghi

Bancherul italian s-a nascut pe 3 septembrie 1947, in Roma.

A obtinut licenta in economie, de la Universita degli Studi, in 1970.

6 ani mai tarziu obtine doctoratul in economie, de la Massachusetts Institute of Technology, sub indrumarea laureatilor Nobel Franco Modigliani si Robert Solow.

In perioada 1984-1990 a fost director executiv la Banca Mondiala. In 1991 ocupa functia de director general la Trezoreria Italiei si conduce comitetul insarcinat cu privatizarile aprobate de guvern.

In intervalul 2002 - 2005 a fost vicepresedinte si managing director la Goldman Sachs International. Din 2006 devine guvernator al Bancii Nationale a Italiei si membru in consiliul Bancii Centrale Europene.

Tot din acelasi an ocupa functia de presedinte al Forumului de Stabilitate Financiara, care a devenit Consiliul de Stabilitate Financiara, in 2009.

De la 1 noiembrie 2011, Mario Draghi va ocupa, oficial, functia de presedinte al Bancii Centrale Europene.

Mario Draghi are o misiune foarte grea, mai ales ca ar putea fi tinut minte ca omul care a asistat la prabusirea sistemului financiar european si la destramarea monedei unice europene. In acelasi timp, sansele ca el sa fie considerat personajul cheie in rezolvarea crizei datoriilor suverane sunt la fel de mari.