Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

China a zguduit pietele. Se intrevede o noua criza?

China a zguduit pietele. Se intrevede o noua criza?


Ca si in religie, pietele financiare sunt dominate de dogme care reflecta increderea investitorilor in sistemul de reguli caree guverneaza piata. Spre deosebire de cele religioase, dogmele financiare se dovedesc de multe ori false.

Cel mai bun exemplu in acest caz l-a dat China, saptamana trecuta, cand a recurs la devalorizarea propriei monede, remarca jurnalistul Edward Chancellor intr-o postare de pe blogul Reuters.

Pericolul unui yuan devalorizat

Ani la rand s-a considerat intr-un consens deplin ca, atata vreme cat ritmul de crestere economica al Chinei il depaseste pe cel al altor tari dezvoltate, moneda chinezeasca se va aprecia in mod inevitabil.

Este drept ca yuanul si-a stabilit in raport cu dolarul american un curs valutar fix, dar, in trecut, Beijingul a recurs deseori la aprecierea graduala a monedei proprii.

Cu toate acestea, decizia bancii centrale de a relaxa cursul fix pentru yuan a luat prin surprindere pietele financiare de pe glob.

Adevarata semnificatie a acestei miscari efectuate de Banca Populara a Chinei nu o reprezinta declansarea unui razboi al valutelor care sa duca la intrarea in deflatie globala, desi riscul acesta exista.

Pericolul cel mare este reprezentat tocmai de efectul advers pe care deprecierea neasteptata a yuanului il va avea in disfunctionalul sistem financiar din China.

Credite ieftine

Era dobanzilor scazute la dolarul american a incurajat cresterea relatiilor comerciale cu China. Nici nu este de mirare, atata vreme cat bancile chinezesti acordau dobanzi mai ridicate la depozite decat cele din Statele Unite.

In plus, comerciantii prezenti pe piata din China se asteptau sa castige anual cateva procente numai din aprecierea yuanului. Pentru multi straini depozitele din China, cu o dobanda medie de 10 procente, au reprezentat o oferta de nerefuzat.

Tendinta chinezilor de a se folosi de creditele in dolari a fost sustinuta atat de necesitate, cat si de lacomie. Imprumuturile in strainatate se dovedeau si mai ieftine pe masura ce aprecierea yuanului micsora dimensiunea creditului restant.

Odata ce institutiile de credit din China s-au trezit asaltate de cererea de imprumuturi, sistemul financiar al tarii s-a straduit sa tina pasul cu acestea, atragand in final si creditori externi.

Pe masura ce nivelul datoriilor nefinanciare ale Chinei s-a pozitionat la nivelul de peste 250% din PIB, costul indeplinirii acestor servicii a devenit impovarator.

In urma cu doi ani, analistii Fitch apreciau ca nivelul dobanzilor platite de corporatiile chinezesti era deja la 11 procente din PIB si continua sa creasca rapid.

Doar imprumuturile straine au reusit sa limiteze povara resimtita de sistemul financiar din China.

Indatorare masiva

Efectul a fost o crestere rapida a gradului de indatorare a Chinei pe pietele internationale.

Datele prelucrate de economistii Bancii Reglementelor Internationale arata ca imprumuturile Chinei pe piata globala au crescut de la 100 de miliarde de dolari in 2012, la 650 de miliarde in 2014.

Economistii institutiei au arata ca marile corporatii din China au accesat credite peste hotare prin intermediul subsidiarelor, inregistrand apoi sumele in conturile nationale sub forma unor investitii straine directe.

Facturi false

Creditele comerciale s-au dovedit o alta metoda de a imprumuta valuta. Corporatiile chineze, in special cele din Hong Kong, au recurs la emiterea de facturi false de export pentru a li se permita sa introduca valuta in tara.

Urmand un model pe care l-a folosit si Japonia in anii '80, firmele din Hong Kong au raportat constant exporturi mai mari decat importurile inregistrate pe insula.

Rezultatul este ca, in acest moment, China sta pe un urias munte de datorii accumulate rapid.

Desi Beijingul este unul dintre marii creditori de pe piata globala, China a acumulat datorii totale de 5000 de miliarde de dolari, mai mult deca rezerva valutara de 3700 de miliarde detinuta de Banca Populara a Chinei, dupa cum explica analistii Macro Strategy Partnership.

Retrageri de capital

In ultimele luni, China s-a confruntat si cu un fenomen alarmant de retragere a capitalului. Estimarile Goldman Sachs vorbesc de o suma de 224 miliarde de dolari numai in al doilea trimestru al acestui an.

Pe masura ce comertul global s-a subtiat, si imprumuturile straine pe piata din China au inceput sa se reduca. Banca Reglementelor Internationale estimeaza o descrestere cu 250 de miliarde numai in ultimul an.

Cata vreme banca centrala a Chinei a tinut cu dintii de cursul fix de schimb s-a vazut nevoita sa apeleze la rezervele valutare pentru a vinde dolari si a cumpara yuani, in scopul acoperirii retragerilor masive de capital.

Interventia Bancii Populare a Chinei nu a facut decat sa reduca gradul de lichiditate in piata, punand si mai mult sub presiune corporatiile care deja se confrunta cu o lipsa a banilor cash.

Rata rezervelor minime obligatorii a coborat deja la 18,5% si este de asteptat sa isi continue traseul descendent, desi nu este sigur ca va reusi ca rezolva lipsa de lichiditati in piata.

Din perspectiva istorica a existat o corelare evidenta intre cresterea intrarilor de capital in China si cresterea depozitelor in banci.

Solutia a constat in devalorizarea controlata a yuanului, spulberand sperantele celor care visau la o apreciere continua a monedei chinezesti sau macar la o stabilitate a acesteia in raport cu dolarul.

Companiile care s-au imprumutat de pe piata externa, in special cele din sectorul imobiliar infrunta acum consecinta dezechilibrului inregistrat intre active si pasive. Este o criza similara cu cea petrecuta in Tailanda, la mijlocul anilor '90.

Axiome false

Marile dezastre economice par sa fie mereu efectul a ceea ce economistul Vitaliy Katsenelson numeste "axiome false". Spre exemplu, bula economica din Japonia anilor'80 a plecat de la premisa ca pretul proprietatilor nu poate decat sa creasca in timp.

O axioma falsa care a dus la prabusirea sistemului bancar nipon si a economiei tarii odata cu acesta.

La fel, Ben Bernanke si alti economisti americani au apreciat ca pretul caselor in Statele Unite nu va scadea niciodata, iar la doar cativa ani dupa aceasta SUA se confrunta cu criza creditelor ipotecare.

Credinta ca yuanul nu putea evolua decat pe un traseu ascendent este o alta greseala care prevesteste o criza.

Deocamdata, consecintele acesteia raman ascunse, dar istoria ne arata ca se petrec lucruri rele atunci cand cea mai profunda credinta a pietei este afectata.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 6322 ori