Salvarea Europei din ghearele crizei depinde de alegerile din Grecia

Bancile din intreaga Europa sunt urmarite atent de agentiile de rating, de investitori, dar si de oficialii europeni. Masurile de intarire a sistemului bancar din intreg continentul depind in mare masura de rezultatul alegerilor parlementare din Grecia, din 17 iunie.

Chiar daca Spania a cerut ajutor in acest weekend pentru recapitalizarea bancilor, sistemul bancar international nu este inca in siguranta, putand fi oricand afectat puternic de o prabusire a Greciei ori de inrautatirea situatiei din zona euro.

In trecut, Banca Centrala Europeana a intervenit, acordand imprumuturi pe trei ani bancilor europene prin intermediului a doua programe in decembrie 2011 si februarie 2012, injectand atunci peste 1 trilion de euro in piata. Acum, BCE a refuzat sa mai intervina in acest mod, alegand insa sa impinga autoritatile europene catre luarea unor decizii pe termen lung, precum crearea unei uniuni economice si fiscale care sa unifice economiile statelor membre si care sa creeze scheletul care sa sprijine moneda euro.

Un alt lucru pe care BCE refuza sa il faca este repornirea programului de achizitie de obligatiuni, care ar ridica astfel din povara de pe umerii bancilor europene care au in portofoliu titluri de stat ale unor tari aflate in dificultate. Toate acestea s-ar putea insa schimba daca alegerile din Grecia ar fi favorabile mentinerii statului elen in zona euro.

"Daca alegerile din Grecia vor fi mai clare, in favoarea europenilor si a unor masuri de austeritate, daca vedem ca planul de masuri din Grecia va avea finalitate, atunci vom asista la toate aceste lucruri in acest an. Adica BCE va interveni din nou pe piata, fie finantand bancile fie cumparand obligatiuni, Fondurile de urgenta vor fi si ele activate. Acesta va fi tot mixul de politici si masuri care sa duca la salvarea zonei euro", este parerea analistului economic Constantin Rudnitchi.

Conform acestuia, BCE incearca sa amane cat mai mult posibil interventia pe piata. Momentan, nevoia unei actiuni imediate a trecut, dupa ce Spania a cerut ajutor international pentru salvarea sistemului bancar. Desi inca nu s-a hotarat sursa de unde vor veni cele 100 miliarde de euro, cel mai probabil banii vor provenii din fondurile de siguranta, fie ca e vorba de Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (EFSF) sau de Mecanismul European de Stabilitate care urmeaza sa fie activat in saptamanile urmatoare.

A treia tura de imprumuturi de la BCE, in viitorul apropiat

In caz de forta majora insa, Banca Centrala Europeana are posibilitatea de a pompa bani in piata prin crearea unui al treilea program de imprumuturi, dar acesta nu ar putea fi directionat doar catre bancile spaniole, ci catre mai ulte banci europene, ca si in cazul programelor anterioare.

"Cred inca ca BCE va mai face o injectie de lichiditate pentru ca mesajele de la bancile europene, care spun ca au expunerea prea mare pe obligatiunile statelor, incearca sa tempereze achizitia de obligatiuni ale statelor aflate in dificultate si atunci sigur ca BCE ar putea sa intervina din nou tocmai pentru a relansa cumpararea de obligatiuni. Altfel, vedem Spania care s-a finantat aproape de 7%, prag considerat critic pentru finantare. Alte tari cand au ajuns la acest prag au cerut ajutor international - cum ar fi Irlanda, Grecia, Portugalia. Cred ca anul acesta sau in urmatoarele luni, BCE ar putea sa faca o noua injectie de lichiditate", este parerea economistului Constantin Rudnitchi.

Anterior, in cele doua programe de acordare de imprumuturi, banii au mers mai putin in economia reala, catre consumatori, si mai mult in achizitia de titluri de stat ori inapoi in cuferele BCE, sub forma de depozite. Atunci, reactia imediata a fost relaxarea pietelor si scaderea costului de imprumut al tarilor cu dificultati, inclusiv Spania, Grecia si Italia.