Jocul asteptarii la nivel inalt. Zona euro, in vacanta

Zona euro are nevoie urgenta de o serie de masuri pentru atenuarea efectelor crizei datoriilor. Cu toate acestea, guvernele, investitorii si BCE sunt in expectativa, fiecare asteptand din partea celorlalti sa actioneze.

Banca Centrala Europeana a propus, in cursul saptamanii trecute, sa actioneze in vederea achizitiei de titluri de stat pentru a cobori costurile de finantare ale Spaniei si Italiei. Acum insa, atat Banca Centrala, cat si guvernele tarilor cu probleme, Germania si guvernele tarilor care au primit deja ajutor, asteapta o prima miscare si suportarea costului de catre altcineva, scrie Reuters.

Un alt joc asemanator se desfasoara intre BCE si investitorii de pe pietele titlurilor de stat, care au impins moneda unica la limita din cauza lipsei de incredere in capacitatea politicienilor de a rezolva criza.

In acelasi timp, Mario Draghi, presedintele BCE, a vrut sa intimideze speculatorii care pariau pe disparitia monedei euro, spunand ca uniunea monetara este irevocabila si ca nu are rost sa se faca specula pe euro.

Decizii amanate pana in septembrie

Inainte ca o decizie palpabila sa fie luata, cel mai probabil in septembrie, situatia din piete se va inrautati, iar acest lucru se va reflecta si pe strazile Atenei sau Madridului.

Spania si Italia au sperat ca BCE sa actioneze si sa le ofere bani pe baza masurilor de austeritate deja existente, fara sa fie nevoite sa ceara ajutor oficial, un stigmat pe care vor sa il evite cu orice pret. Sefii Bancii Centrale, insa, au anuntat ca sunt dispusi sa intervina doar daca statele respective cer ajutor si accepta conditiile stricte care vin odata cu oferirea unui pachet de salvare.

"Spaniolii par sa creada ca ar putea sa primeasca ajutor gratuit de la BCE, fara conditii. Asta nu se va intampla niciodata", a declarat un lider al zonei euro, sub protectia anonimatului, din cauza sensibilitatii situatiei.

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a lasat sa se inteleaga ca ar putea ajunge la solicitarea de ajutor, declarand ca va lua o decizie "in interesul poporului" abia dupa ce afla ce e Banca Centrala dispusa sa faca si care sunt termenii ajutorului.

Italia, cu o datorie mai mare, dar cu un buget structurat mai bine, un nivel al economiilor ridicat si un sistem bancar mai robust, spera sa beneficieze de pe urma interventiei BCE in Spania. Astfel, Italia mizeaza pe o reactie in lant, care va duce la coborarea costului de finantare al statului, fara a fi nevoie de o solicitare individuala pentru ajutor.

Germania, prezenta si nu prea

Germania, cel mai mare contributor financiar la fondul de salvare al zonei euro, incearca sa nu isi adauge la responsabilitatea financiara pe care o are deja prin permiterea luarii unor decizii in defavoarea lor. De altfel, cancelarul Angela Merkel incearca sa evite, pe cat posibil, sa nu se intoarca in Parlament pentru a cere mai multi bani pentru salvarea unui stat, cu atat mai putin a Greciei, inainte de alegerile de anul viitor.

Merkel si ministrul de Finante, Wolfgang Schaeuble, au disparut de pe radarele presei in ultimele saptamani, datorita vacantelor in care se afla, scapand, astfel, de responsabilitatea luarii unor decizii importante in privinta Spaniei si Italiei, asa cum someaza SUA si FMI.

Liderii UE nu pot lua decizii importante pana cand Curtea Constitutionala Germana nu isi spune parerea cu privire la compatibilitatea dintre Mecanismul de Stabilitate European si legile nemtesti. Acest lucru se va intampla abia pe 12 septembrie.

Intre timp, Grecia ar putea ramane fara bani inca de la inceputul lunii viitoare. Guvernantii mizeaza pe frica liderilor europeni de dezastrul pe care l-ar cauza o iesire a Greciei din zona euro - efectele asupra economiei europene fiind imposibil de calculat - pentru a-i convinge pe liderii BCE, FMI si CE sa le dea urmatoarea transa de bani.

In celalalt capat al Europei, Irlanda, care a primit un pachet de salvare in 2010, incearca sa se asigure ca primeste acelasi ajutor si aceleasi concesii primite de Spania si Grecia, pentru a reduce nota de plata din urma salvarii sistemului bancar.

Draghi, raspuns precaut la solicitarile din piata

Raspunsul precaut al lui Mario Draghi cu privire la achizitia de titluri de stat nu ar trebui sa surprinda investitorii, care doreau actiuni imediate, desi reactia initiala a acestora a fost una negativa, conform evolutiei burselor si a cursului valutar.

Seful BCE se loveste, la randul sau, de opozitie atunci cand vine vorba de masurile de salvare a zonei euro. Principalul "adversar" este Bundesbank. Pentru a mentine credibilitatea BCE, el nu poate sa tipareasca bani neconditionat pentru a sustine guvernele indatorate.

Banca Centrala Europeana a trecut printr-o situatie neplacuta anul trecut, cand premierul italian Silvio Berlusconi a schimbat reformele la care convenise cu seful de atunci al institutiei financiare, Jean-Claude Trichet. Modificarea a venit imediat dupa ce banca a inceput achizitia de titluri de stat italiene si spaniole pentru coborarea costului de finantare al acestor tari.

Astfel, este normal ca Draghi sa ceara sustinerea si angajamentul guvernelor zonei euro pentru implementarea unor politici fiscale mai stricte si a unor reforme economice, daca va fi de acord sa le dea o mana de ajutor.

Telul planului BCE e sa mentina Madridul si Roma pe pietele de capital la un cost accesibil atat pentru ei, cat si pentru guvernele zonei euro, mai ales in contextul in care fondul de salvare al zonei euro are o capacitate prea mica pentru a acoperi nevoia de finantare a Spaniei pentru urmatorii trei ani, cu atat mai putin sa ajute Italia.

BCE ramane singura institutie cu putere de actiune nelimitata. Constient de problemele de design ale programului anterior, Draghi nu a exclus posibilitatea unei interventii masive de aceasta data.