Sefi ai bancilor centrale avertizeaza: Economia nu da semne de revenire. Datoriile imense o trag inapoi!

Gradul mare de indatorare existent pe toate pietele reprezinta o frana in calea reluarii cresterii economice, sustin trei sefi ai unor banci centrale.

Supraindatorarea guvernelor, companiilor si chiar a persoanelor fizice reprezinta un fenomen intalnit atat in perioada anterioara crizei financiare, cat si dupa aceasta, sustin cei trei bancheri, citati de CNBC. Indiferent de perioada contractarii imprumuturilor, debitorii s-au trezit in postura de a cere reducerea datoriilor, fapt ce subrezeste performanta economica la nivel global.

Banii invart lumea

"O parte din problema tine si de prioada in care au fost contractate imprumuturile, asa cum sunt cele din perioada pre-criza, care au afectat tara dupa tara, iar in economiile emergente vedem acum un efect de levier post-criza care necesita o reducere rapida a debitelor, din cauza gradului ridicat de indatorare", a explicat guvernatorul Bancii Rezervelor Indiei, Raghuram Rajan.

In opinia acestuia, consumul de pe pietele globale a fost diminuat de un prim val al cresterii nivelului de indatorare si apoi al reducerii acestuia prin vanzarea activelor detinute. Ceilalti doi oficiali au indicat tot supraindatorarea ca fiind principla cauza a cresterii economice anemice la nivel global.

Zeti Aziz, guvernatorul Bancii centrale a Malaeziei, care tocmai s-a pensionat din acest post, a semnalat ca nu doar datoria publica reduce nivelul cheltuielilor fiscale, ci si cea din mediul privat.

O estimare a S&P Global Ratings, facuta in luna iulie, arata ca, pana in 2020, companiile de pe tot globul ar putea ajunge la un grad de indatorare de 75.000 miliarde de dolari, fata 51.000 de miliarde, cat inregistreaza in prezent.

Datori vanduti

2.000 de companii din sectorul non-financiar din Statele Unite au ajuns la performanta de a se imprumuta cu 6.600 miliarde de dolari, mult peste rezervele de lichiditati de 1.800 miliarde de dolari aflate in conturi, fapt care impinge raportul lichiditati/debite la cel mai scazut nivel din ultimul deceniu, readucand in fata analistilor peisajul de dinaintea crizei.

In SUA, de altfel, datoriile sunt o problema care afecteaza persoanele fizice, bancile care detin ipoteci din perioada boom-ului imobiliar, mediul de business, lovit de dezechilibrul din sistemul bancar si autoritatile federale si locale, nevoite sa intervina pentru a evita o prabusire totala a pietei financiare, dupa cum aminteste William Dudley, presedintele Rezervei Federale a statului New York.

"Viziunea a fost ca SUA avea nevoie de o consolidare fiscala, iar acest lucru s-a refectat printr-o restrangere a activitatii economice, mai mult decat o sustinere a cresterii economice", explica Dudley.

In acelasi timp, presedintele Rezervei Federale new-yorkeze crede ca redresarea economica a mers mul mai bine in Statele Unite decat pe pietele din UE si Japonia, gratie rezolvarii rapide a debitelor restante prin executarea silita a bunurilor, in cazul populatiei a caselor ipotecate.

Politici sociale

Viziunea americana de a executa restantierii supraindatorati nu este neaparat singura cale de a trata acest flagel, sustine Aziz Zeti, care aminteste ca Malaezia a aplicat o politica financiara ce s-a adresat atat corporatiilor, cat si IMM-urilor sau persoanelor fizice, in scopul de a reduce riscul de crestere al inegalitatii sociale in tara.

"Cresterea inegalitatii este un alt obstacol in calea consumului, deoarece persoanele cu predilectie in a mentine consumul la un nivel ridicat au cel mai redus potential de a face acest lucru", a explicat prima femeia care a condus vreodata Banca Centrala a Malaeziei.

Adevarata problema

Indianul Rajan este totusi de parere ca o problema ar reprezenta-o si politica de relaxare monetara aplicata pe un termen prea lung in anumite piete, cum ar fi Japonia.

De altfel, seful Bancii Rezervelor Indiei se intreaba in mod serios daca revenirea la un nivel de crestere similar celui de dinaintea crizei financiare din 2008 ar fi cu adevarat un lucru pozitiv.

"Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este daca este posibil sa revenim la nivelul pre-criza si daca trebuie sa ne indreptam intr-acolo.

Unul dintre raspunsuri ar fi ca nu este posibil, nu este un model sustenabil si ca ar trebui sa ne aratam mai satisfacuti cu acest nivel redus al cresterii economice pana realizam reformele care ar trebui sa creasca nivelul performantei economice", explica Raghuram Rajan.