Dupa criza vine crestere. Si totusi ceva nu functioneaza

Luni, 09 Martie 2015, ora 15:41
2820 citiri
Dupa criza vine crestere. Si totusi ceva nu functioneaza
Foto: Europa.eu

Pentru economisti, timpul se masoara in cicluri de crestere economica. Manualele insista ca, dupa o perioada de recesiune, economiile revin la nivelul anterior de performanta.

De aceasta data, ceva pare sa fi mers prost in toate economiile puternice ale lumii. Pe fondul unor investitii minime si a economisirii exagerate, cresterea economica nu poate fi decat redusa, spun analistii.

Ce-i drept, revenirea la performantele economice de dinaintea crizei din 2008-2009 pare sa intarzie nejustificat.

PIB real in zona euro este inca sub nivelul celui inregistrat in urma cu sase ani.

Pentru unii analisti, asa cum este fostul sef al Trezoreriei americane, Larry Summers, explicatia lipsei de performanta economica o da doar teoria stagnarii seculare, arata revista The Economist.

Inapoi la Marea Depresiune Economica

Teoria stagnarii seculare ii apartine lui Alvin Hansen, un adept al keynesianismului, acesta dezvoltandu-si ideile prina analiza fenomenelor care au generat si mentinut Marea Criza din anii '30.

Tarile lovite de stagnare sunt afectate de fenomenele economisirii excesive si a lipsei investitiilor.

In 1930, cand si-a expus teoria, Hansen a observat ca stagnarea era generata de lipsa perspectivei de crestere economica, o lentoare a inovatiei si o populatie imbatranita.

Pentru Summers, perspectiva actuala nu difera foarte mult de peisajul de acum opt decenii si jumatate.

Economisirea este la fel de apreciata si astazi. In perioada recenta, mai multe economii emergente au dat tonul acestei metode, acumuland o mare parte din rezerva valutara de pe piata.

Cea a Chinei, de exemplu, a atins nivelul de 3.000 de miliarde de dolari.

Populatii imbatranite

Demografia tarilor dezvoltate joaca si ea un rol important. Tarile bogate se confrunta cu imbatranirea populatiei, pe masura ce speranta de viata este in crestere, iar natalitatea in scadere.

In anii '70, in Statele Unite, nivelul de economii pentru satisfacerea nevoilor de consum pentru restul vietii atingea un procent de -228% din PIB.

In gospodariile americane, prin urmare, imprumuturile erau mai "la moda" decat economiile, din moment ce populatia era tanara, speranta de viata era mai redusa decat in prezent, iar veniturile erau in crestere.

Returnarea imprumuturilor si finantarea sistemului de pensii nu erau percepute ca o povara. Astazi, populatia este imbatranita si cu un consum mai mare al fondurilor de pensii. Nevoile de consum ale populatie americane din ziua de astazi ating 52% din PIB.

Lipsa investitiilor

Acelasi fenomen demografic poate explica in parte si nivelul scazut al investitiilor de astazi. Cresterea redusa la nivelul fortei de munca se traduce prin crestere redusa la toate capitolele.

Cu mai putin muncitori de angajat, firmele au nevoie de mai putin capital investit.

Structura economica a tarilor dezvoltate nu este nici ea de ajutor. Gigantii internetului, precum Google sau Facebook, se pot dezvolta la un nivel enorm chiar si cu un capital limitat.

Investitiile nete, ca parte a stocului total de capital din piata, se apropie de cel mai scazut nivel de la al doilea Razboi Mondial incoace. Pe fondul unor investitii minime si a economisirii exagerate, cresterea economica nu poate fi decat redusa.

Fluctuatiile inflatiei au un rol care complica problema. Deflatia nu mai permite bancilor sa coboare dobanda reala, din moment ca bancile centrale cu greu accepta sa isi impinga dobanzile de referinta in teritoriu negativ.

Unele dintre ele au incercat acest lucru cu consecinte dezastruoase, altele au recurs la politici monetare neconventionale, cum au fost planurile de relaxare cantitativa puse in practica de Banca Angliei, Rezerva Federala, Banca Japoniei si mai recent de Banca Centrala Europeana.

Doar teorie?

Contestatarii keynesianismului si ai lui Summers sustin in continuare ca stagnarea seculara ramane doar o teorie si atat.

Fenomenul imbatranirii populatiei in tarile dezvoltate nu se petrece de ieri, de alaltaieri, argumenteaza acestia.

La fel, investitiile reduse in noua tehnologie digitala sunt o constanta mentinuta inca din anii '90. Iar, dupa 2000, tarile dezvoltate au inregistrat o crestere economica consistenta.

Pentru adeptii teoriei lui Hansen, acest lucru s-a dovedit a fi un miraj. Lipsa de consum intr-o economie poate fi depasita printr-o inflatie de bule financiare, considera acestia.

Exemplul cel mai potrivit il reprezinta umflarea artificiala a pietei imobiliare in perioada 2000 si perioada de cotitura tehnologica din anii '90.

Din punctul lor de vedere, absenta acestor momente ar fi generat o crestere economica cu mult redusa.

Cu cat tarile dezvoltate sufera mai mult din cauza spargerii acestor bule financiare, cu atat mai actuala devine teoria stagnarii seculare.

#populatie imbatranita, #teoria stagnarii seculare, #crestere economica anemica, #lipsa investitii economii dezvoltate , #Crestere economica