Viktor Orban si modelul economic unguresc: Zboara, bondarule, zboara!

Premierul Ungariei, Viktor Orban, sustine ca a reusit sa inchida gura criticilor sai dupa ce masurile atipice luate de acesta in ultimii trei ani au bulversat mediul de afaceri din Budapesta.

Cu taxa pe banci reprezentand o importanta componenta fiscala la bugetul de stat al Ungariei, dar si un cost redus la utilitati, Orban s-a confruntat cu o opozitie puternica din partea analistilor, rivalilor politici si a reprezentantilor marilor corporatii care au vazut in acesta masuri un mod de a indeparta investitorii.

Acum, Orban impinge in fata o crestere economica de 3% si un deficit bugetar ce se incadreaza in limitele UE pentru a arata ca masurile sale au fost eficiente, relateaza publicatia Bloomberg.

Zboara, bondarule, zboara!

"L-am denumit modelul unguresc si este la fel ca un bondar. Oamenii de stiinta sustin ca un bondar nu ar trebui sa zboare luand in calcul greutatea, marimea sa si anvergura aripilor. Si cu toate acestea el zboara", a comentat premierul Orban intr-un interviu acordat la sfarsitul saptamanii trecute.

Prezentate oficial, realizarile lui Orban includ expansiunea economica, scaderea ratei somajului si un buget fara prea multe fisuri. Incapatanarea oficialului de la Budapesta il face sa ignore cu desavarsire statisticile care arata o crestere a ratei saraciei in randul populatiei si diminuarea masiva a investitiilor straine in Ungaria, chiar daca ultimul aspect a dus la scaderea ratingului de credit al tarii la toate cele trei mari companii internationale de audit.

Dupa doar 4 ani de guvernare, forintul a pierdut 10,8% in batalia cu moneda unica europeana, fiind cea mai neperformanta moneda est-europeana, cu exceptia rublei si a grivnei ucrainiene. Obligatiunile in forinti emise pe termen termen mediu si lung sunt si ele in declin, atingand o dobanda de 3,51% in aceasta perioada pe fondul unui interes crescand al bancilor centrale pentru plasarea fondurilor pe piete emergente de la periferia zonei euro.

Relaxare fiscala amanata

Desi bancherii asteapta de mai bine de un an reducerea taxei pe banci, anuntul lui Orban facut saptamana trecuta arata ca asteptarea se va prelungi cu inca doi ani. In opinia premierului ungur, taxa bancara poate fi redusa numai dupa ce tara va depasi cu bine socul dobanzilor la creditele in valuta si depinde, in egala masura, de extinderea ofertei de credit.

"Am purtat negocieri cu reprezentantii bancilor de a reduce la un nivel normal taxa pe banci, care este extraordinar de mare in Ungaria. Lucrul acesta va fi posibil in 2016 sau 2017, daca reusim sa ajungem la o intelegere. Aceasta pare sa isi gaseasca un moment mult mai oportun in viitor decat in perioada scursa din 2010 pana acum", a afirmat Viktor Orban.

Premierul Ungariei are in plan convertirea datoriei externe in forinti pana la mijlocul anului viitor, in speranta ca ponderea valutelor straine in datoria de stat va reduce vulnerabilitatea in plan extern si va lasa un loc mai amplu pentru implementarea noilor politici monetare.

Economia Ungariei: pe roti sau pe butuci?

Rezultatele cu care Viktor Orban iese la inaintare sunt obtinute in urma cresterii productiei in uzinele auto deschise de Toyota, Mercedes si Volkswagen pe teritoriul tarii. In Ungaria, producatorii auto se bucura de subventii duse pana la plafonul maxim admis in cadrul UE, conform spuselor oficialului de la Budapesta. La polul opus, fondurile de investitii, bancile, comertul, energia si telecomunicatiile sunt supraimpozitate de guvernul Orban.

Fonduri private de pensii in valoare de 12 miliarde de dolari au fost nationalizate, iar flagelul supraimpozitarii se indreapta si spre zona media, in unele cazuri atingand 50% din totalul veniturilor. Conform statisticilor emise de banca centrala a Ungariei atractivitatea tarii in ochii investitorilor straini se apropie de nivelul inregistrat in epoca de dinainte de 1989.

Nivelul investitiilor directe in economia Ungariei a inregistrat un declin imediat dupa impunerea taxei pe banci, din aceasta zona inregistrandu-se si cele mai mari retrageri de capital din ultimii ani. 722 de milioane de euro au fost retrase de bancile italiene si austriece din subsidiarele din Ungaria numai in cursul acestui an, de exemplu.

Cresterea economica si saracia merg mana in mana

Pragul de 3,9% crestere economica raportat de Ungaria anul acesta si prognoza de 2,5% pentru 2015 nu au o valoare prea mare in randul populatiei. Fata de 18% nivel de populatie supusa lipsurilor materiale severe inregistrat in 2008, spectrul saraciei se intinde acum peste 27% dintre unguri. Aceasta si ca urmare a taierilor drastice de ajutoare sociale si lansarea unui program de angajare a nevoiasilor pe salarii duble fata de nivelul ajutoarelor sociale.

Numai ca munca pe bani putini si cresterea continua a taxelor nu au cum sa ii multumeasca pe angajatii din sectorul de stat din Ungaria si din alte industrii. Muncitiorii din industria tutunului, marile sindicate, profesorii si alte categorii de salariati au declansat sezonul grevelor pe strazile Budapestei, iar Fidesz, partidul care l-a propulsat pe Orban la putere, a scazut cu o treime in sondaje. In schimb, Orban nu se arata ingrijorat, mizand pe zborul lin al "bondarului" sau.

"Economistii sustin ca in baza a ceea ce facem pot dovedi ca nu vom reusi sa ne atingem tintele propuse de a crea o economie stabile, care sa ofere slujbe. Eu cred ca putem".