Sanatatea, la cota de avarie in 2010

Sanatatea a functionat in 2010 la cota de avarie, cu buget mult sub limita suportabila, doctori si asistente care pleaca din tara lasand multe locuri libere ce nu pot fi ocupate pentru ca autoritatile le desfiinteaza si cu bolnavi nemultumiti ca platesc pentru medicamente "gratuite", anunta Mediafax.

Aceasta situatie din Sanatate a fost anticipata de ministrul Cseke Attila, care imediat ce a fost validat de catre Parlament, in 22 decembrie 2009, anunta ca 2010 va fi un an foarte greu.

"Poate va fi nevoie sa luam niste masuri nepopulare. Voi milita pentru ca bugetul pe 2010 sa fie cel putin egal cu cel din 2009, respectiv 3,6% din PIB" , spunea ministrul Sanatatii.

Bugetul pentru 2010 a fost chiar aproape egal cu cel din 2009, adica 419,6 milioane de lei.

Din pacate nu s-a luat in calcul faptul ca o importanta suma fusese deja cheltuita in 2009 in contul bugetului din 2010, astfel ca anul a inceput cu un deficit major.

In aceste conditii, strategia dominanta pentru 2010 a vizat impunerea unor masuri drastice de austeritate.

Consecinta a fost alocarea a tot mai putini bani la programele nationale de sanatate, exact cele prin care bolnavii ar trebui sa primeasca tratamente gratuite.

Guvernantii au modificat, tot pentru a face economii, lista medicamentelor compensate, fapt ce i-a nemultumit pe bolnavi, unii fiind obligati sa schimbe medicatia urmata ani de zile cu alta mai ieftina, despre a carei eficienta nu stiau nimic.

Bani mai putini au fost si pentru investitii in infrastructura si in aparatura medicala, motiv pentru care mii de bolnavi au fost indrumati pentru investigatii catre clinicile particulare. Au facut-o doar cei care au avut bani, adica putini dintre romani.

Si banii pentru medicamente si materiale sanitare au fost prea putini raportat la nevoile bolnavilor, acestia fiind obligati sa-si cumpere mare parte a medicatiei.

Toate "masurile nepopulare" anuntate de ministrul Sanatatii trebuiau sa il faca pe roman sa simta ca sistemul este alaturi de el, dar acest lucru nu s-a intamplat, deoarece masurile aveau un singur scop, acela de a aduce bani la buget si de a reduce costurile din sistem.

Dovada a faptului ca bolnavii nu au simtit ca sistemul le este aproape, ca le vrea binele sau ca se ingrijeste de sanatatea lor sunt si rezultatele unui sondaj din luna noiembrie care arata ca 54% dintre romani considera situatia sistemului de ingrijire a sanatatii ca fiind proasta sau foarte proasta, doar 14% avand aprecieri pozitive.

Mai mult, din cauza problemelor din sistem, numai 43% dintre respondenti au spus ca obisnuiesc sa mearga la medic pentru controale de rutina.

Nici medicii nu s-au simtit mai ocrotiti de sistem in 2010. Din contra, au spus ca niciodata nu le-a fost atat de rau.

"Nu avem nimic in spital. De multe ori ne cumparam noi materiale sau luam din mila oamenilor", spunea un medic din Spitalul Fundeni.

In plus, salariile personalului medical, si asa foarte mici, au fost reduse din iulie cu 25 la suta.

Masura, care de altfel nu i-a vizat doar pe angajatii din Sanatate, ci pe toti bugetarii, nu avea cum sa stimuleze medicii si asistentele medicale, multi dintre ei alegand sa plece din tara, chiar cu riscul de a lasa multe locuri libere ce nu mai puteau fi ocupate pentru ca guvernantii au blocat angajarile.

Munca in strainatate le aduce nu doar salarii mai bune, ci si conditii superioare de lucru fata de cele din spitalele din tara.

Desi organizatiile profesionale au reclamat "inconstienta" de a bloca posturile in Sanatate, in conditiile in care in unele spitale deficitul de medici ajunge si la 70 la suta, guvernantii nu au renuntat la decizia de a angaja doar o persoana la sapte posturi eliberate, masura care avea sa se adauge factorilor generatori de criza in sistemul sanitar.

Reducerile si blocarea angajarilor de aproape doi ani au cauzat cea mai mare catastrofa din sistem, incendiul din 16 august, de la Maternitatea Giulesti. Sase bebelusi au murit atunci pentru ca in Sectia de nou-nascuti prematuri era doar o asistenta, iar aceasta a iesit din salon pentru cateva minute.

A fost nevoie de o catastrofa pentru ca Executivul sa accepte cu greu deblocarea a peste 3.000 de posturi, cu 2.000 mai putin decat ceruse ministrul Sanatatii.

Statisticile sumbre au continuat sa plaseze si in 2010 Romania in topul tarilor cu cele mai multe decese ce puteau fi evitate daca victimele erau ajutate corespunzator si la timp de sistemul sanitar.

Organizatiile profesionale au prezentat chiar o situatie in acest sens, care vine sa confirme criza din sistemul sanitar.

Romania are, in medie, 250.000 de decese anual, iar 50.000 dintre acestea puteau fi evitate, ceea ce inseamna ca unul din cinci romani moare, desi ar putea fi salvat.

Romania are si cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana, cu 11 decese la mia de locuitori.

Tot subfinantarea a facut ca spitalele sa ramana timp de sase luni fara vaccin impotriva tuberculozei, iar aproximativ 60.000 de nou-nascuti sa nu poata fi imunizati.

Ca masura de avarie, autoritatile au fost nevoite sa cumpere vaccin de la un producator strain, pentru ca Institutul Cantacuzino pierduse autorizatia de functionare.

O alta suferinta a sistemului a vizat lipsa cronica de restructurare.

"Pacienti fictivi, spitale cu jumatate din sectii goale, sectii de chirurgie fara chirug sau fara anestezist. Institutii cu numar de angajati mai mare decat cel al MS. Este o lipsa cronica de restructurare", caracteriza sistemul Levente Vass, unul dintre consilierii ministrului Sanatatii.

Si, ca sa dea un exemplu, Ministerul Sanatatii s-a reorganizat, fiind reduse 1.621 de posturi din MS si institutiile subordonate, din care 983 erau vacante si 638 ocupate, ajutand bugetul cu o economie de peste 7,7 milioane de lei.

A urmat apoi masura de a transfera majoritatea spitalelor catre consiliile locale, luata tot pentru a reduce cheltuielile de la bugetul de stat, Ministerul Sanatatii asteptand ca acestea sa devina astfel mai eficiente. Aceasta a fost insa o miscare controversata, cativa primari sau presedinti de consilii judetene refuzand sa preia spitalele.

Dupa ce a ramas, din 439 de spitale, cu 62 de unitati de sanitare, Ministerul Sanatatii a trecut la pasul al doilea al strategiei: comasarea lor, ajungand astfel sa aiba in subordine 59 de unitati.

Un pas mare spre normalitate a fost, la sfarsit de an, lansarea versiunii centralizate a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI). Pentru o tara a Uniunii Europene, lipsa acestui sistem din orice institutie publica este dovada mentinerii fraudei si coruptiei.

Tot in sprijinul bugetului ar urma sa vina si cresterea numarului persoanelor care cotizeaza la sistemul de asigurari de sanatate.

Masura ceruta pe motiv ca din cei 21,5 milioane de oameni, doar 6,7 milioane plateau pentru serviciile de sanatate, 10,8 milioane de persoane fiind exceptate de la plata, dar considerate asigurate.

Astfel, de la 1 ianuarie 2011, pensionarii cu venituri de peste 740 de lei si revolutionarii, cu exceptia celor raniti, vor plati contributii sociale de sanatate, numarul contribuabililor inclusi astfel in baza de impozitare fiind de aproximativ doua milioane persoane.

Suma ce va fi stransa de la pensionari ar urma sa fie folosita la compensarea medicamentelor si la finantarea spitalelor.

Tot pentru economii la buget a fost schimbat si sistemul de acordare a concediilor medicale, astfel ca aceste acte sa fie eliberate numai celor care au reala nevoie de asa ceva.

De fapt, Ministerul Sanatatii a primit in 2010 un buget mai mic decat oricare alt minister al Sanatatii din UE, cei 3,9 la suta din PIB reprezentand mai putin de jumatate din media europeana.

La aceasta se adauga faptul ca in Romania sunt doar 1,9 medici la 1.000 de locuitori, adica tot aproximativ jumatate din media europeana, potrivit unei alte statistici.

Presa straina nu a ezitat sa remarce faptul ca in 2010 sistemul sanitar romanesc a fost aproape de colaps sau gata sa se scufunde, dar si exodul medicilor, pornind de la cazuri reale, cum ar fi cel de la Giulesti sau al unei ambulante private in care au murit patru bolnavi.

Sistemul de sanatate romanesc "injust si anacronic" este de multi ani ca un vapor in deriva, la carma caruia au stat in 20 de ani 19 ministri, iar acum in 2010 a ajuns pe "punctul de a se scufunda", dupa cum au apreciat unii medici.