Romania intra cu datorii in 2019 si nici nu are buget aprobat

Romania intra cu datorii in 2019, anul in care tara va detine presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, in conditiile in care bugetul pentru anul viitor nu a fost deocamdata aprobat de Parlament.

Din 2008 si pana in prezent, astfel de situatii s-au mai intalnit de patru ori, in perioade de criza economica (2008) sau politica (anul 2009 cand Guvernul Boc a fost demis prin motiune de cenzura) si in an electoral (2016).

Ministrul Finantelor vorbeste, insa, despre un PIB care va creste, in 2019, cu 5,5% urmand sa depaseasca, pentru prima data, 1.000 de miliarde de lei.

De asemenea, seful de la Finante promite o scadere a deficitului bugetar anul viitor, in conditiile in care anul in curs se va incheia, probabil, cu un deficit care "forteaza" limita Tratatului de la Maastricht (de maximum 3% din PIB).

Comisia Europeana atentioneaza chiar ca soldul negativ va ajunge la 3,3% din PIB in acest an, urmand ca anul viitor sa urce la 3,4% din PIB, iar in 2020 sa atinga cel mai ridicat nivel din randul statelor UE: 4,7% din PIB. Pe primele zece luni din acest an, bugetul general consolidat s-a incheiat cu un deficit de 2,2% din PIB (20,1 miliarde de lei), cel mai mare din ultimii sapte ani.

Cum se va potrivi socoteala de acasa cu cea de la targ ramane de vazut peste alte 12 luni. Pana atunci, o scurta radiografie a anului fiscal 2018.

* Declaratia unica si reducerea fiscalitatii in turism, principalele masuri

Transferul contributiilor sociale la angajat si scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, decise la sfarsitul lui 2017 si aplicate din ianuarie 2018, raman, probabil, cele mai importante masuri in ceea ce priveste taxarea muncii.

In incercarea de a evita scaderea veniturilor personale in urma transferului contributiilor, in luna februarie a acestui an, Guvernul adopta o Ordonanta pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariati. Astfel, statul promite sa suporte o parte din contributia de sanatate pentru 4 categorii de persoane fizice (angajati din IT, cercetare-dezvoltare si inovare, sezonieri, salariatii cu dizabilitati incadrati cu handicap grav, dar si angajatii part-time), daca angajatorii cresc salariile cu 20%.

In cazul persoanelor fizice, a fost modificat si mecanismul de declarare si plata a impozitelor si contributiilor, prin introducerea unei Declaratii unice care a inlocuit cele sapte formulare care trebuiau depuse de catre aceasta categorie de contribuabili.

Declaratia unica se poate depune online iar persoanele fizice care opteaza pentru mijloacele electronice in vederea declararii veniturilor beneficiaza de o reducere de 5% a impozitului datorat. Formularul electronic inteligent al Declaratiei Unice disponibil in Spatiul Privat Virtual (SPV) calculeaza automat cuantumul impozitelor si contributiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat si poate fi accesat pe portalul ANAF in sectiunea ''Spatiul Privat Virtual'' (pfinternet.anaf.ro), rubrica Descarcare declaratii.

In ceea ce priveste taxarea companiilor, in primavara au fost aduse modificari la regimul de impozitare a microintreprinderilor, care vor putea opta pentru impozitarea la profit daca au un capital minim de 45.000 lei si cel putin 2 salariati.

Ultima luna de toamna aduce o scadere a fiscalitatii pe zona de turism in conditiile in care taxa pe valoarea adaugata a fost redusa la 5% pentru serviciile de restaurant si catering, cazare si activitati sportive, recreative si distractive.

Ministerul Finantelor subliniaza ca reducerea TVA pentru serviciile de restaurant si de catering, cazare si activitati sportive, recreative si distractive reprezinta o parghie deosebit de importanta din perspectiva dezvoltarii economiei nationale, prin sustinerea consumului intern, ca urmare a crearii premiselor necesare pentru scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Un alt considerent avut in vedere pentru stimularea cresterii economice il constituie impactul unui astfel de demers prin prisma reducerii evaziunii fiscale si, implicit, prin crearea unui mediu concurential adecvat, cu efecte benefice asupra mediului de afaceri, generand totodata cresterea consumului intern si stimularea cresterii economice.

Consultantii solicita, insa, clarificari in ceea ce priveste aceasta initiativa despre care afirma ca ar trebui sa produca efecte pozitive cel putin din perspectiva cresterii gradului de colectare a impozitului.

Adrian Teampau, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY Romania, vorbeste despre discriminari care ar putea aparea intre unitati de alimentatie publica. El ofera exemplul serviciilor de restaurant si catering, unde numai agentii care demonstreaza ca presteaza o gama mai larga de servicii, nu doar furnizeaza mancare si bautura, vor putea sa aplice cota redusa de TVA de 5%. Astfel, unitatile de alimentatie care livreaza mancare la domiciliu, dar nu pun la dispozitie un spatiu pentru consum si nu ofera servicii conexe (de exemplu, servire la masa) nu pot beneficia de scaderea TVA.

* Declaratii si controverse

Anul 2018 a fost marcat, mai ales in cea de-a doua jumatate, de o serie de declaratii sau proiecte controversate ale ministrului Finantelor. Propuneri precum suspendarea Pilonului II de pensii, limitarea permiselor de munca sau plafonarea permiselor de munca sau a preturilor la gaze naturale si carburanti au starnit numeroase reactii in piata la fel ca si controversa cu presedintele Iohannis pe marginea rectificarii bugetare din toamna.

Programul legislativ 2018 pentru perioada mai - decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul in 28 aprilie, anunta existenta unui proiect de lege potrivit caruia contributiile la Pilonul II ar urma sa fie suspendate in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018.

Reactia mediului de afaceri nu a intarziat, mai multe organizatii importante solicitand mentinerea legislatiei si arhitecturii actuale a Pilonului II de pensii intr-un document intitulat "Apel pentru pastrarea arhitecturii sistemului de pensii private din Romania".

Reprezentantii Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane sustin ca un sistem de pensii bazat pe economisire cum este Pilonul II reprezinta o necesitate, daca avem in vedere evolutia demografica a Romaniei, confirmata de prognozele realizate de organisme internationale.

Mai mult, organizatia Romanian Business Leaders (RBL) a cerut, in context, cresterea la 6% a contributiilor pe Pilonul II aratand ca 7 milioane de angajati romani au astazi cu 12,9% mai putini bani in conturile lor de pensii din cauza nerespectarii calendarului de majorare a contributiilor.

Reactiile vin si de la Bruxelles, reprezentantii Comisiei Europene aratand, in Raportul privind recomandarile specifice de tara pentru 2018, ca reducerea contributiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% din salariile brute incepand cu anul 2018 diminueaza, pe termen scurt, ingrijorarile fiscale, insa ar putea avea implicatii negative pentru dezvoltarea pietelor de capital. Cota de contributie virata Pilonului II trebuia sa creasca treptat la 6% din salariul brut.

La Bucuresti, oficialii romani incearca sa calmeze spiritele aratand fie ca proiectul privind suspendarea Pilonului II nu apartine Guvernului ci Comisiei Nationale de Prognoza fie ca declaratiile unor oameni care habar nu au ce lucreaza Executivul produc efecte negative in costurile de imprumut.

"Transferul de contributii (contributiile sociale care au trecut, din 2018 in sarcina angajatului, n.r.) a dus, in acest an, la o reducere a deficitului pe fondul de pensii intre 7 si 8 miliarde de lei, de la sume care au ajuns si la 18 miliarde de lei in anii trecuti. Aceasta arata un trend corect. Orice scenarii cu privire la sistemul de pensii sustinute de oameni care habar nu au despre ceea e normal, corect si despre ce lucreaza Guvernul produc efecte negative in costurile de imprumut pe care Ministerul Finantelor trebuie sa le plateasca in piata. Trebuie sa ne gandim daca astfel de afirmatii facute de politicieni, care mai de care mai nejustificate, nu ar trebui sa fie taxate conform legii", a afirmat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, la Parlament, in luna mai.

Seful de la Finante a precizat, totodata, ca banii din Pilonul I si II au aceeasi sursa numai ca unii sunt administrati in mod public, de catre stat, iar ceilalti in mod privat, de cei 7 administratori de pensii private. "Pentru a analiza putem pleca de la foarte multe intrebari pe care nimeni nu le poate contesta: a fost cel mai bun mod de administrare a Pilonului II pana astazi? au fost cele mai bune randamentele pe care astazi le avem la Pilonul II? costul pe care statul il plateste celor 7 administratori, de peste 1,5 miliarde, costul pe care statul il plateste ca dobanzi la titlurile de stat pe care le cumpara cei 7 administratori de pensii, costul de finantare pe care statul il plateste pentru a se imprumuta...este un lung sir de daca", a aratat ministrul Finantelor.

Contactat de AGERPRES, presedintele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP), Ion Ghizdeanu, a precizat ca informatiile legate de suspendarea platilor la Pilonul II de pensii au fost doar scenarii de discutii publicate din greseala.

In final, ministrul Finantelor promite ca autoritatile nu intentioneaza sa faca o surpriza "neplacuta", iar Guvernul va realiza o analiza cu privire la acest subiect, urmand ca noul concept referitor la pensii sa fie prezentat pana la inceputul lunii iulie. De atunci, nicio vorba despre Pilonul II.

* In vara apare ideea plafonarii pretului la gazele naturale

Vacanta de vara aduce, pe langa o extrem de ploioasa luna iulie, si o noua intiativa greu de digerat de la Finante: plafonarea pretului la gazele naturale.

Intr-un proiect de hotarare postat pa propria pagina de Internet, Finantele propun o plafonare la 55 de lei/ Mwh a pretului maxim de vanzare a gazelor naturale din productia interna la producatori. Aceasta masura ar urma sa se aplice pana la 30 iunie 2021.

"Pentru asigurarea unui mediu concurential corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania si stoparea cresterii necontrolate a preturilor gazelor naturale din productia interna, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Energiei s-au intalnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preturilor gazelor naturale practicate de catre producatorii interni, pana la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, avand in vedere ca dupa 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet pretul de vanzare al gazelor naturale, iar tendinta de crestere a fost continua si constanta, aceasta fiind in prezent 29,5%, in timp ce pentru luna martie 2019 se estimeaza o crestere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care sa plafoneze pretul gazelor naturale", se preciza in nota de fundamentare care insotea proiectul de act normativ.

Potrivit initiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea cresterii necontrolate a preturilor gazelor naturale din productia interna, generata de pozitia dominanta a celor doi mari producatori care au cota de piata, fiecare de peste 46% si impreuna de 95% (Romgaz, cu o cota de 48,88% si OMV Petrom - 46,08% din total productie).

Recunoscand ca plafonarea pretului gazelor este o masura comunista pana la un punct, seful de la Finante pledeaza insa pentru necesitatea ei in conditiile in care nu exista concurenta pe piata. "Unii spun ca este o practica comunista. Da, poate la prima vedere poate parea, pentru ca incerci sa intri in piata, asa este, pana la un punct. Vorbim de concurenta. Care concurenta? Sunt doi operatori care cresc unul cate unul preturile, iar celalalt se aliniaza imediat. Investitiile asumate nu s-au realizat, dar pretul creste fara o justificare pe fond, iar dumneavoastra suferiti si economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta tara, ca este o practica comunista. Eu nu am avut nicio legatura cu comunismul", a spus Teodorovici.

Reprezentantul companiilor mici si mijlocii, Florin Jianu, arata, in aceste conditii, ca plafonarea pretului gazelor este o masura buna daca se va adresa consumatorilor casnici si firmelor mici si mijlocii.

Pe de alta parte, reprezentantii Fondului Proprietatea contesta vehement o eventuala masura de acest fel, aratand ca aceasta este ilegala si pune in pericol independenta energetica a Romaniei

Putin mai tarziu, in toamna acestui an, dinspre Consiliul Concurentei vine anuntul ca institutia analizeaza, impreuna cu Ministerul Finantelor, posibilitatea de a plafona pretul carburantilor, in contextul intentiei Guvernului de a elimina supraacciza.

Potrivit sefului autoritatii de concurenta, Bogdan Chiritoiu, Consiliul Concurentei a analizat pana acum mai multe situatii in care taxele aplicate unor produse au scazut sau au crescut, precum reducerea TVA la paine, iar analizele au aratat ca aceste scaderi sau cresteri se reflecta si in preturile finale. "Vom analiza daca de aceasta data este cazul sa luam masura plafonarii. Legislatia nationala prevede situatii in care preturile pot fi plafonate sau inghetate, iar o astfel de masura este compatibila cu legislatia europeana", a aratat Chiritoiu.

El a adaugat ca masura plafonarii preturilor s-a mai aplicat de doua ori pana acum in Romania, cel mai recent in cazul politelor RCA, iar Comisia Europeana nu a considerat ca aceasta masura ar fi fost ilegala.

Potrivit Legii concurentei, in sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin efectul unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul poate, prin hotarare, sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o perioada de cel mult trei ani, care poate fi prelungita succesiv pe durate de cate cel mult un an, daca imprejurarile care au justificat adoptarea respectivei hotarari continua sa existe.

In context, Alexey Golovin, vicepresedinte al KMGI (noua denumire a Rompetrol Group), a aratat ca interventia statului pe piata carburantilor pentru a plafona preturile va avea efecte negative pe termen lung, intrucat companiile isi vor reduce semnificativ planurile.

* Rectificarea rectificarii

Despre prima rectificare din acest an se vorbeste pentru prima data in luna august a acestui an, cand Finantele publica un proiect care prevede taieri de fonduri la institutii precum SRI, SPP, Ministerul Cercetarii, Ministerul Energiei sau Administratia Prezidentiala, dar si cresteri la Finante, Interne si Sanatate.

Administratia Prezidentiala reactioneaza imediat prin intermediul purtatorului de cuvant Madalina Dobrovolschi care anunta ca reducerea, de catre Guvern, a bugetului Administratiei Prezidentiale este de natura sa duca la imposibilitatea de a se mai desfasura Summitul Initiativei celor 3 Mari (care s-a desfasurat in septembrie la Bucuresti) . Potrivit lui Dobrovolschi, bugetul Administratiei Prezidentiale pe 2018 a fost stabilit in cuantum de 57,558 de milioane de lei, tocmai pentru ca aceasta este suma necesara sustinerii in mod corespunzator a activitatii presedintelui.

Totodata, Administratia Prezidentiala precizeaza ca a adus la cunostinta Ministerului Finantelor Publice si Guvernului situatia grava in care s-ar putea ajunge daca vor fi efectuate reducerile masive de buget.

"Azi (marti, 7 august, n.r.) la doua si un pic a intrat la noi in minister o adresa de la Administratia Prezidentiala. Adresa contine o incercare de argumentare pe fiecare titlu al bugetului vizavi de sumele pe care dansii le doresc a fi lasate la rectificare. La noi pozitia este aceeasi pentru ca, repet, argumentele acestea au fost si la inceput de an, iar executia la 7 luni arata ca nu s-a respectat ceea ce dansii au promis la inceput de an. Azi (raspunsul n.r.) e nu. Pentru ca nu avem niciun fel de argument sa fie altfel, astazi raspunsul este nu", a venit imediat replica ministrului Finantelor.

Teodorovici a explicat ca, in urma analizei facute pe executia la 7 luni, a fost identificata la nivelul intregii administratii centrale o suma necheltuita de 16 miliarde lei si este obligatia Ministerului Finantelor sa aloce sumele respective acolo unde este nevoie.

La sfarsit de august, presedintele Iohannis acuza, de la Sibiu, Guvernul de minciuna punctand ca Executivul putea sa faca rectificare bugetara in orice domeniu fara niciun aviz de la CSAT, cu exceptia zonei de securitate nationala. "Iata o noua minciuna marca PSD si o noua minciuna a Guvernului incompetent Dancila. Nu-mi place sa repet aceste lucruri, dar nu pot sa gasesc alte calificative. Guvernul ii minte pe romani si guverneaza intr-un mod pe care pot sa il explic doar ca si cinism, altceva decat cinism nu este. (...) Guvernul poata sa faca orice rectificare bugetara fara niciun aviz de la CSAT, fara sa imi ceara parerea, cu exceptia zonei de securitate nationala. Citesc astazi in gazeta ca Guvernul nu poate sa dea pensii sau salarii, bani la scoli, la spitale fiindca eu nu am dat aviz in CSAT - este o mare, mare minciuna. Guvernul poate sa faca rectificari pe sanatate, educatie, pensii, salarii, pe agricultura, aici se prefigureaza o catastrofa nationala cu pesta porcina, insa vad ca pe dumnealor nu ii preocupa aceste chestiuni, ii preocupa ce fac eu cu CSAT. Am convocat CSAT, insa Guvernul putea sa faca orice rectificare daca asta se dorea", a afirmat Iohannis.

Ministrul Finantelor Publice afirma insa ca presedintele Klaus Iohannis trebuie sa fie foarte responsabil cand face declaratii referitoare la faptul ca nu mai sunt bani pentru plata salariilor si pensiilor. Potrivit ministrului Finantelor, in cazul rectificarii bugetare, aceasta se face "per ansamblu, nu partial", cum a sugerat seful statului. In legatura cu bugetul Presedintiei, Teodorovici a punctat faptul ca acesta nu va merge pe datorie, iar evenimentul din luna septembrie la care vor fi prezenti 12 sefi de stat va fi organizat.

La inceputul lunii septembrie, ministrul Finantelor anunta ca va merge in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) cu o varianta modificata a rectificarii bugetare, in sensul ca Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Paza si Protectie si Serviciul de Telecomunicatii Speciale vor avea alocari in plus, dar vor ramane in continuare pe minus la rectificare. Acesta a subliniat ca la Presedintie ramane nemodificat, respectiv o diminuare cu peste 11 milioane lei a bugetului. El afirma, in context, ca avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) pe proiectul privind rectificarea bugetara este consultativ, nu obligatoriu, iar Executivul "va ramane" pe forma publicata pe site-ul Ministerului Finantelor. Acesta a precizat ca banii taiati de la unii ordonatori de credite se duc acolo unde este nevoie, precum pensii, salarii, pesta porcina si a acuzat, totodata, o intarziere nejustificata a adoptarii proiectului de rectificare bugetara.

La a doua rectificare din acest an, aprobata la sfarsitul lunii noiembrie, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetarii si Ministerul Educatiei Nationale au fost institutiile care au pierdut cei mai multi bani in urma celei de-a doua rectificari bugetare din acest an, in timp ce Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii au primit cele mai importante suplimentari de fonduri. Finantele explica faptul ca reducerile de fonduri au fost operate avand in vedere gradul de executie a cheltuielilor, in principal, la proiectele finantate din fonduri europene.

Ambele rectificari au pastrat tinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB pentru 2018.

Momentul ales insa pentru a doua rectificare s-a suprapus cu solicitarea Comisiei Europeana pentru o ajustare structurala anuala de cel putin 1% din PIB avand in vedere evolutiile inregistrate ca urmare a lipsei de actiuni din partea tarii pentru a-si corecta abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

* Tensiunea creste din nou: apar primele discutii despre inghetarea salariilor

Inghetarea salariilor si a angajarilor in sectorul bugetar sunt variante de lucru oferite in toamna drept raspuns la solicitarile Comisiei Europene. Seful de la Finante explica, insa, ca acesta este modul de lucru in relatia cu Executivul comunitar: se trimit Comisiei Europene discutii, scenarii, calcule, pentru ca intr-un final sa fie luata o decizie. In contrapartida, el avanseaza ideea aplicarii in avans a legii salarizarii, in 2020 fata de 2022.

Sindicatele reactioneaza imediat, iar liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, arata ca inghetarea salariilor, anul viitor, si aplicarea Legii salarizarii in 2020, in loc de 2022 sunt in contradictie, intrucat aceasta devansare ar presupune o crestere salariala de 50%, in 2019 si 2020. In opinia sa, aceasta ar fi o promisiune cu caracter electoral, imposibil de realizat, similara cu cea din 2008, cand s-a dorit o crestere salariala in sectorul invatamant, de 50%.

La inceputul lunii decembrie, chestiunea inghetarii salariilor este readusa in discutie de presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Sorin Dumitrascu, potrivit caruia in sedinta de Guvern ar urma sa fie aprobat un proiect de Ordonanta prin care salariile bugetarilor vor fi inghetate anul viitor, la nivelul lunii decembrie.

Ministrul Finantelor declara, insa, pentru AGERPRES, ca majorarea salariilor de baza ale bugetarilor se va aplica si anul viitor la fel ca si majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019, iar voucherele de vacanta se vor da pentru toti bugetarii la fel ca in 2018. "Chestia cu inghetatul salariilor nu este nici corecta, nici reala", subliniaza Teodorovici.

* Idei precum pachetele de servicii de sanatate diferentiate si limitarea permiselor de munca tulbura din nou apele

O alta declaratie a sefului de la Finante care nu a trecut neobservata in acest an este cea referitoare la pachetele de servicii de sanatate diferentiate in conditiile in care sunt 17 milioane de beneficiari si peste 5 milioane de platitori.

"Sunt multe schimbari care pe zona de Sanatate trebuie sa se intample. Ca vorbim de tipul de asigurare. Platim, stiti foarte bine, cu totii, indiferent de venit, mai mult sau mai putin, dar tipul de servicii pe care le primim in schimb este acelasi. Ca vorbim de zona de asigurare medicala, acolo unde avem structuri care pe de o parte elibereaza acele asigurari, abonamente medicale, dar si presteaza serviciu medical. Ceea ce trebuie sa se opreasca. Acest lucru nu este posibil. Nu este corect fata de dumneavoastra, in primul rand, fata de dumneavoastra ca si contribuabil, fata de romani. Se face un calcul normal, logic, eficient si legal. Nu pot sa inteleg ca avem 7-8 miliarde de euro pe an pe Casa de Sanatate, nu pot sa inteleg cum banii se duc in continuare, am dat exemplul diabetului, pe un tip de activitati rudimentare, care nu aduc nimic in plus unui copil, sau unui parinte, sa fie un copil injectat de 8 ori pe zi, iar un parinte sa stea cu grija daca ii doarme copilul si nu stie daca se mai trezeste, 3-4 copii mor......In functie de cat platesti CASS sa ai mai multe variante: un prim tachet de baza, ai un alt venit la care iti creste CASS-ul si implicit contributia mai mare atunci ai un al doilea pachet cu alt tip de servicii. Acesta este sistemul, cred, logic", a declarat Eugen Teodorovici in luna septembrie a acestui an.

Ulterior, ministrul si-a nuantat declaratiile aratand ca fiecarui cetatean trebuie sa-i fie respectat dreptul constitutional de a-i fi ocrotita sanatatea, iar un sistem de servicii functional trebuie sa se bazeze pe principiile echitatii, universalitatii si solidaritatii. Teodorovici a subliniat, totodata, ca afirmatia sa privind pachetele de servicii medicale a avut in vedere posibilitatea ca fiecare asigurat sa-si poata adauga servicii medicale suplimentare.

Cartel ALFA a solicitat, insa, demisia imediata a ministrului aratand totodata ca declaratiile si initiativele acestuia sunt contrare obiectivelor de a promova politici care sa aduca bunastare cetatenilor si sa elimine discrepantele uriase din societate.

Intr-un moment in care tot romanul se pregatea pentru perioada Sarbatorilor de iarna, ministrul Finantelor lanseaza ideea limitarii permiselor de munca la cinci ani. Declaratia catalogata imediat anti-europeana vine cu numai cateva zile inainte de Ziua Nationala a Romaniei.

"Eu am ridicat problema asta si la nivelul colegilor mei, ministri de Finante din Europa, si am spus, poate suna asa mai restrictiva, mai nu stiu, de alta factura, (...) dar asta este, trebuie sa invatam la nivel european ca, cu cat o zona devine mai saraca, cu atat o zona devine mai bogata, dar, undeva, lucrurile se rup. Interesul Uniunii Europene, daca suntem cu adevarat lideri, vorbesc de toti liderii europeni, la nivel european, trebuie sa fie acea coeziune, cu adevarat coeziune politica sociala. Nu incarci si intaresti partea de Vest si lasi restul de Europa prin fel de fel de conditii, o lasi in afara. Deci, limitarea dreptului de a lucra. In ce sens ca iar o sa vad stiri ca Teodorovici vrea sa reformeze Europa. Permisul de munca sa fie acelasi ca si timp in toate statele. Nu mai ai voie dupa primul permis sa iti reinnoiesti dreptul de munca, ca sa fii obligat sa migrezi in Europa. Ca asa daca sta in Germania si tot primeste drept de munca, pai nu o sa se intoarca cel din Germania care lucreaza in veci in Croatia, Romania, adica tarile de unde, poate, forta de munca a plecat. Deci, trebuie sa fie o astfel de masura discutata. Maxim 5 ani si, dupa 5 ani, la revedere, te duci in alta tara si iti cauti loc de munca", a sustinut Teodorovici intr-o dezbatere la Parlament in 27 noiembrie.

Declaratiile ministrului Finantelor au atras critici din partea sindicatelor, reprezentantii Blocului National Sindical catalogand drept anti-europeana propunerea lui Teodorovici, venita cu putin timp inainte de preluarea presedintiei Consiliului UE de catre Romania.

Totodata, presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, lider al ALDE, a declarat ca dreptul de a munci in interiorul Uniunii Europene este castigat de toti romanii, iar problema deficitului de forta de munca in Romania, o problema reala, nu se rezolva prin limitarea unui drept castigat prin obtinerea calitatii de membru al UE.

Presedintele Klaus Iohannis afirma, la rindul sau, ca in orice ara normala un ministru care face astfel de declaratii si nu are acoperire politica a doua zi pleaca.

Ulterior, intr-o postare pe pagina de Facebook, seful de la Finante a precizat ca Romania se confrunta cu o criza acuta de forta de munca, iar o eventuala functie de stabilizare macroeconomica trebuie sa aiba ca principal scop sprijinul financiar pentru actiuni de incurajare a intoarcerii fortei de munca in tarile de origine.

In context, Eugen Teodorovici a facut apel la calm si la consens politic.

* Despre amnistie si la Finante

In toamna acestui an, Eugen Teodorovici anunta ca nu a renuntat la amnistia fiscala, numai ca aceasta nu va fi efectiv o amnistie fiscala, ci un cadru prin intermediul caruia vor fi oferite si beneficii celor care s-au conformat voluntar.

"S-a discutat foarte mult de acea amnistie. Are acelasi obiectiv: de a relansa in economia din Romania companiile mari, in principal pe cele de stat, sa spunem, care astazi sunt tinute mai mult sau mai putin pe linie de... Nu renunt la niciun lucru care va fi bun pentru aceasta economie, sa stiti! Dar nu este o amnistie fiscala. Am spus: este, poate, un cadru care sa ofere tuturor categoriilor din economie anumite masuri, ca vorbim de firmele private sau de stat cu datorii la stat, ca vorbim de firmele care si-au achitat la timp, in 2017, datoriile si acum sa cream un mecanism care la anul viitor poate sa le faciliteze, sa spunem, plata fata de stat nu in momentul in care... adica sa-si poata rula banii o anumita perioada, si ceva celor care s-au conformat voluntar. Si pe persoana fizica la fel. Avem un istoric de cinci ani de zile in care ANAF-ul a emis la contribuabil decizia de impunere. Si atunci ca obligatie a ANAF pana la final de octombrie fac o centralizare pe fiecare contribuabil, iar daca plata se va realiza pana la final de an curent vor primi practic o reducere substantiala din acea suma", a explicat Eugen Teodorovici.

El a subliniat ca statul s-a dovedit a fi o structura ce lupta impotriva oamenilor de afaceri iar acest lucru trebuie sa inceteze si statul ar trebui sa urmareasca recuperarea unor prejudicii si nu neaparat inchiderea unor companii sau trimiterea in inchisoare.

Intrebat daca sustine proiectul de lege pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care a primit raport favorabil in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, Teodorovici a raspuns: "Sustin orice fel masura europeana. Numai in Romania, din pacate, statul s-a dovedit a fi in ultimii ani o structura care lupta impotriva oamenilor de afaceri si acest lucru trebuie sa incet

Propunerea nu se bucura insa de sustinerea companiilor mici si mijlocii. In vara, presedintele Consiliului National al IMM-urilor, Florin Jianu, afirma ca doar doi din zece intreprinzatori sustin amnistia fiscala, cu toate ca peste 44% ar avea un interes personal in declararea voluntara a veniturilor nefiscalizate.

* Ministrul Finantelor pledeaza pentru o reforma a aparatului bugetar

In luna noiembrie, Eugen Teodorovici a anuntat ca peste 4.000 de posturi din administratie vor disparea, implicit functii de conducere, iar MFP este "cel care da primul acest exemplu", intrucat cele mai multe posturi vor disparea din Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

"Ne dorim cu totii o administratie si centrala si locala eficienta. Asta inseamna ce? Sa ai oameni nu foarte multi, exact cat trebuie, mai bine platiti sunt deja, legea exista si sa fim mai eficienti. Repet, cat trebuie. Nu unul munceste si trei pe langa el stau. Vor fi discutii bilaterale cand facem bugetul pe 2019, discutam cu fiecare minister in parte. Discutam cu cele mai mari zone pe unde se cheltuie banii publici, Transporturi, Sanatate, ma refer la Case in special, dar si alte zone din economie, alte ministere, care au si foarte companii in subordine. Economia, Energia, sunt multe, foarte multe companii pe care, daca le luam la mana si discutam despre fiecare in parte, ce rol are si daca se justifica prezenta ei astazi in Romania, o sa vedeti ca nu gasim niciun argument pro ci doar impotriva (...) In toate ministerele, din pacate, ani si ani de zile s-au incarcat aceste structuri si cred ca e momentul sa spunem stop si nu doar stop ci in sens invers, reluam procesul", a explicat seful de la Finante in octombrie.

* FMI avertizeaza ca majorarea salariilor si modificarile la pensii au implicatii negative asupra sustenabilitatii fiscale

Pe final de an, o misiune a Fondului Monetar International vine la Bucuresti pentru o discutie cu autoritatile despre executia bugetului pe 2018, perspectivele macroeconomice, planurile bugetului pentru anul 2019 si progresul privind reformele structurale. Expertii institutiei financiare internationale avertizeaza ca majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung.

In pofida mai multor ani de crestere economica puternica, deficitul bugetar a avut evolutie ascendenta, nu una descendenta, asa cum ar trebui sa se intample in perioadele bune, iar atingerea tintei pentru anul 2018 inca prezinta riscuri in absenta unor masuri suplimentare, noteaza FMI.

"In acelasi timp, structura cheltuielilor publice se indreapta din ce in ce mai mult catre elemente rigide in detrimentul investitiilor publice. Bugetul pe anul 2019 si cadrul fiscal pe termen mediu trebuie sa vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana (UE) si sa mentina datoria publica exprimata ca pondere in PIB pe o traiectorie descendenta. Aceasta presupune masuri de calitate ridicata. In acest sens, initiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli si achizitia centralizata - sunt binevenite. Esentiala este, de asemenea, modernizarea administratiei fiscale. Totodata, majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung", a declarat Jaewoo Lee, seful misiunii pentru Romania si Bulgaria.

Expertii internationali au pledat, totodata, pentru continuarea luptei impotriva coruptiei, deoarece reducerea coruptiei contribuie la cresterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor si la dezvoltarea competitivitatii.