Piesa lipsa din puzzle-ul bugetar 2013 - Opinie Ilie Serbanescu

Pentru cei mai putin familiarizati cu problemele bugetului, acesta poate fi comparat, spre intelegere si interpretare, cu un puzzle. Daca lipseste o piesa, constructia figurata de puzzle nu poate fi reconstituita.

Bugetului pe 2013 ii lipseste o piesa. De fapt nu-i lipseste, ci doar nu este pusa public la bataie.

Guvernul, care a intocmit bugetul, nu sufla o vorba despre aceasta piesa lipsa. FMI, care lauda bugetul pentru ca ar fi echilibrat si pe partea de venituri si pe cea de cheltuieli si ar respecta si tintele de deficit in formula de calcul europeana, tace si el malc.

De mirare nu e! Dar cred ca nici nu trebuie sa fi economist ca sa intelegi ca un buget bazat pe o crestere a economiei absolut derizorie (care si asa este improbabila) nu prea ar putea prevedea o crestere mult superioara a veniturilor si cu atat mai putin o coborare in continuare a deficitului, fara o noua scadere severa a cheltuielilor, care sunt preconizate dimpotriva a creste si nu a scadea!

Este posibil - desigur politic si nu economic! - ca guvernul, cel ce a intocmit bugetul, sa vrea sa ascunda necorelarea. Dar, evident, este imposibil ca cerberul FMI, cel ce isi aroga tocmai rolul de monitorizare, sa nu observe necorelarea! Si, daca nu o face, explicatia este tot politica, si nu economica!

Bugetul, operational prin liberalizarea preturilor din Energie

Bugetul devine insa perfect operational prin includerea impactului dramatic al liberalizarii preturilor din Energie, luat in considerare in fapt dar nu si la vedere in intocmirea bugetului. Este piesa lipsa din puzzle-ul bugetar publicat!

Acest impact se va materializa intr-o scadere severa a nivelului de trai, in continuarea ajustarilor impuse de FMI, iar ca forma exterioara de manifestare este vorba de o gogoasa inflationista inevitabila, de care nimeni dintre cei implicati nu vrea sa pomeneasca in clar: nici guvernul (care a acceptat liberalizarea impusa dinafara fara vreun temei), nici Banca Nationala (care raspunde potrivit legii de inflatie), nici FMI si Comisia de la Bruxelles (care au impus aceasta liberalizare fara justificare si fara vreun gand la consecinte, ci doar pentru ca asa le-au cerut marile corporatii din energie ale caror brokeri au ajuns din pacate).

Sa citim din nou bugetul dupa includerea acestui impact al liberalizarii preturilor in energie, manifestat ori printr-o gogoasa inflationista, ori printr-o combinatie de devalorizare a monedei si inflatie!

Cu o inflatie peste cea prognozata, realizarea veniturilor bugetare preconizate este asigurata chiar si la cresteri economice derizorii, conditii in care indeplinirea tintelor de cheltuieli si deficit nu mai constituie o problema. Ca, in termeni reali, sumele alocate pentru cheltuieli, inclusiv cele pentru salarii si pensii, nu mai au aceeasi semnificatie este o alta problema!

Dupa un an, guvernul isi va fi realizat bugetul, va fi marit salariile si pensiile si se va fi inscris in deficitul bugetar impus de FMI. Ca nu va fi existat crestere economica, probabil va fi facuta responsabila recesiunea din zona euro. Pentru ca inflatia va fi muscat din salarii si pensii, guvernul va arata cu degetul spre Banca Nationala, ca destul aceasta din urma a turnat pana acum toate laturile in capul guvernului.

Dar, ca si in anii anteriori cand a ratat tintele de inflatie, Banca Nationala va intoarce degetul catre cresterile de preturi la cartofi si oua, facute intotdeauna vinovate de ceea ce nu ii iese dlui Isarescu. Despre liberalizarea preturilor in energie, probabil nici un cuvant! Doar daca va fi prea groasa cu liberalizarea, se va spune inca o data (nu se stie a cata oara?!) ca de vina este statul ca a tinut prea mult timp sub control preturile la resursele de energie.

Nu se va spune insa in mod sigur nici un cuvant despre faptul ca aceste resurse le-a lasat Dumnezeu romanilor si ca nu exista nici un argument pentru predarea lor gratis strainilor prin achitarea acestui cadou de catre consumatori! FMI va deplange scaparea haturilor inflatiei si nici macar nu va denia sa se refere la liberalizarea preturilor in energie care a produs dezastrul!

Prostii, adica noi, vom ramane cu buza umflata. Indeosebi cei din asa-numita clasa mijlocie, mai precis bruma din aceasta care a supravietuit crizei. Clasa mijlocie nu va primi compensatii (ci doar saracimea lipita pamantului) pentru cresterile de preturi rezultand din liberalizare, reprezentantii ei fiind dur loviti si in calitate de consumatori si in calitate de antreprenori, caci firmele mici si mijlocii vor suporta cel mai greu factura sporita la energie derivand din calendarul abrupt al liberalizarii pentru consumatorii necasnici.

Minunatul program FMI, pus cu scrupulozitate in aplicare de guvernele Boc, Ungureanu si Ponta, ne va fi terminat, pentru a se bucura de resursele si banii nostri, capitalul strain, indeosebi bancile straine si corporatiile straine din energie.