Consiliul Fiscal: Majorarea pensiilor cu 40% ar avea loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii

Majorarea programata a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii deja existent, este de parere Consiliul Fiscal al Romaniei.

Chiar fara aceasta masura estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 - 4,1% din PIB, se arata intr-un comunicat al Consiliului, transmis presei.

"Impactul majorarii cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum si al celorlalte masuri cuprinse in noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul urmator fiind de peste 6% din PIB (in lipsa unor masuri compensatorii). Deteriorarea ar continua si in anul 2022, la peste 7% din PIB.

In aceste conditii, o corectie catre niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute in vedere de autoritati in cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambitioasa, problematica si, totodata, este absolut necesara; este greu de imaginat ca pietele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine", se arata in document.

In opinia CF, cu cat corectia bugetara va incepe mai tarziu, avand in vedere si riscurile in crestere in sensul unei performante economice si fiscale mai nefavorabile, cu atat amploarea masurilor corective necesare ar fi mai ridicata si implicit costurile economice si sociale ar fi mai insemnate.

De asemenea, corectia bugetara este reclamata nu numai de pericolul intrarii sub incidenta PDE, ci si de necesitatea de a demonstra ca suntem in stare sa recastigam controlul asupra finantelor publice.

"Corectiile induse de pietele financiare sunt mai dureroase decat cele realizate intern si din timp", atrag atentia reprezentantii CF, care subliniaza ca o consolidare bugetara este esentiala pentru consolidarea macroeconomica.

"Este de salutat intentia Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activitatii de colectare a veniturilor, care poate sprijini in mod semnificativ consolidarea bugetara", mai spun acestia.

Mai mult decat atat, activismul fiscal/bugetar pentru care se pledeaza in alte tari din UE si in SUA nu este practicabil in conditiile deficitelor interne si externe mari ale Romaniei. "Notam aici ca leul nu este moneda de rezerva", se arata in document.

Potrivit oficialilor CF, politica fiscal-bugetara isi mentine caracterul expansionist, chiar si in conditiile unui deficit bugetar care a depasit considerabil pragul de 3% din PIB aferent bratului corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere.

"Aceasta evolutie este in contradictie cu regulile fiscale nationale si europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte tari (exceptand Estonia) din UE", se arata in materialul de opinie.

Cadrul fiscal-bugetar - context

Cea de a doua rectificare bugetara operata la finalul lunii noiembrie a anului 2019 a consemnat o revizuire majora a deficitului bugetar de la 2,76% la 4,43%1 din PIB potrivit metodologiei cash, corespunzatoare unei majorari a deficitului bugetar potrivit metodologiei europene de la 2,57% la 3,82% din PIB.

Majorarea semnificativa a estimarii deficitului bugetar a avut drept cauze revizuirea descendenta, de o amploare fara precedent de la adoptarea LRFB, a veniturilor totale ale BGC (-18,3 mld. lei), in timp ce cheltuielile bugetare totale s-au diminuat intr-o masura mult mai redusa (-2,1 mld. lei).

Derapajul fiscal major s-a produs ca urmare a supraestimarii semnificative a veniturilor inca din constructia bugetara initiala care a fost mentinuta si cu ocazia primei rectificari a BGC, alti factori fiind reprezentati de incetinirea economiei, nerealizarea unor venituri temporare, precum si de suplimentarea masiva a cheltuielilor cu asistenta sociala si de capital.

Astfel, se estimeaza ca anul 2019 a marcat depasirea considerabila a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, dincolo de care Comisia Europeana (CE) poate declansa procedura de deficit excesiv (PDE).

CF remarca progresul in directia transparentizarii constructiei bugetare operata cu prilejul celei de-a doua rectificari bugetare aferente anului 2019 - in sensul actualizarii proiectiei de venituri si a recunoasterii in cheltuielile bugetare a unor obligatii restante. Identificarea cat mai precisa a coordonatelor veniturilor si cheltuielilor bugetare din anul anterior este relevanta intrucat reprezinta punctul de plecare in constructia bugetara pentru anul 2020.

In opinia sa asupra celei de-a doua rectificari bugetare, CF a aratat necesitatea unor masuri credibile de consolidare bugetara, considerand nivelul estimat la acel moment al deficitului bugetar si perspectiva acestuia pe termen mediu.

CF saluta intentia Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activitatii de colectare a veniturilor. Aceasta reforma poate contribui in mod semnificativ la consolidarea bugetara (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public sa mizeze pe venituri incerte.

Ultimele informatii disponibile cu privire la executia bugetara aferenta anului 2019 sugereaza, in opinia CF, o evolutie si mai nefavorabila in raport cu estimarile MFP cuprinse in cea de-a doua rectificare bugetara, respectiv venituri mai reduse si cheltuieli mai ridicate.

Astfel, CF estimeaza un minus de venituri bugetare, fara a le lua in calcul pe cele din fonduri UE, de cel putin 0,25 pp din PIB, in timp ce riscul depasirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri si servicii - semnalat anterior de CF - s-a materializat probabil la un nivel de cel putin 0,2 pp din PIB. Aceste evolutii au impact si in constructiile bugetare urmatoare avand in vedere caracterul lor permanent, o corectie reclamand noi masuri de politica fiscal-bugetara. Chiar daca, din perspectiva deficitului bugetar din anul 2019, o eventuala reducere a cheltuielilor de investitii ar fi de natura sa acomodeze, cel putin partial, influenta acestor factori, aceasta ar avea probabil doar un efect temporar, respectiv la nivelul anului 2019.

In concluzie, acesti factori permanenti conduc la un punct de plecare mai nefavorabil cu circa 0,45 pp din PIB in constructia bugetara, ceea ce echivaleaza cu un deficit mai ridicat la nivelul anului 2020 in acelasi cuantum, alte conditii fiind neschimbate.