Un european in cautarea premiului Nobel - opinie Constantin Rudnitchi

Iar agenda sesiunii parlamentare a avut cateva momente importante. Primul dintre ele a fost momentul simbolic al oferirii premiului Nobel pentru pace obtinut de Uniunea Europeana cetatenilor europeni. Doi conducatori europeni, Martin Schultz, presedintele Parlamentului European, si Jose Manuel Durao Barrosso, presedintele Comisiei Europene, au participat la o ceremonie festiva.

La intrarea in Parlament era scris simplu, in cele 23 de limbi oficiale europene, logoul acestei idei: "pacea voastra, premiul vostru". Am citit sloganul in cele 23 de limbi oficiale ale UE si m-am mirat cat de diferit se rosteste, dar cat de mult poate uni o astfel de idee. A fost, trebuie sa recunosc, si un moment de emotie sa vad sloganul scris in limba romana alaturi de celelate limbi europene.

De la premiul Nobel la premiul Saharov

Premiul Nobel pentru pace acordat UE a fost considerat de catre unii comentatori o decizie bizara. Este, insa, limpede ca argumentele in favoarea premiului sunt de nezdruncinat. De 60 de ani, Uniunea Europeana, in toate formele sale, nu a mai cunoscut razboiul, iar un merit revine fara indoiala constructiei politice.

Tot in Parlamentul European a avut loc decernarea premiului Saharov, un premiu acordat pentru libertatea de gandire. Premiul a fost primit de avocata iraniana, Nasrin Sotoudeh si de regizorul de film iranian, Jafar Panafi. Nici unul din cei doi premiati nu a putut fi prezent la festivitate, in Parlamentul European, deoarece nu pot parasi Iranul.

Presedintele Parlamentului European, Martin Schultz, a prezidat festivitatea. Au fost discursuri ale reprezentantilor celor doi premianti, Shirin Ebadi si Costa Gavras, intrerupte de aplauzele parlamentarilor europeni.

Elena Basescu, mesaje pe telefon

Nu m-am putut abtine si am privit catre doamna Elena Basescu, parlamentar. In timpul alocutiunilor, Elena Basescu era concentrata asupra telefonului, dadea un mesaj sau isi citea mailurile. De la distanta la care ma aflam nu se vedea clar. Cert este ca finalurile discursurilor au fost insotite de aplauzele in picioare ale parlamentarilor, ceea ce s-a intamplat si cu Elena Basescu.

Costa Gavras, regizor francez si presedinte al Cinematecii franceze, a citit un mesaj transmis chiar de laureatul premiului, Jafar Panafi. Regizorul iranian vorbeste despre guvernele omniprezente si atotputernice care devin tot mai intolerante.

Intrebarile pe care le adreseaza aproape retoric regizorul iranian este in ce calitate si pe cine reprezinta aceste guverne intolerante. Dar atentie, regizorul nu vorbeste explicit despre intoleranta guvernului iranian, ci, in general, despre intoleranta guvernelor.

Concluzia mesajului este amara: intoleranta guvernelor va naste, mai devreme sau mai tarziu, un razboi, spune Jafar Panafi. Si atunci, mi-am amintit de premiul Nobel pentru pace acordat UE si m-am gandit din nou la vocatia pacifista a Europei.

Bugetul pe 2013, discutat in Parlament

A existat, la finalul ceremoniei, un moment jenant. Presedintele Parlamentului a anuntat intonarea imnului Europei si parlamentari, invitati si jurnalisti s-au ridicat in picioare. Doar ca in zona presei, la balcon, au aparut doi functionari care, disperati, au cerut jurnalistilor, prin gesturi si cu voce ridicata, sa se aseze. De ce? Nimeni n-a inteles. Cei doi functionari erau agitati incercand sa fie cat mai convingatori.

Pret de cateva secunde, jurnalistii i-au ascultat. Apoi, insa, a fost o mica revolta. I-au ignorat pe cei care le cereau imperativ sa se aseze si au onorat in picioare imnul Europei si festivitatea decernarii premiului Saharov. M-am gandit ca respectul pentru imn si premiu a invins birocratia europeana.

Premiantii au parasit sala parlamentului catre o conferinta de presa. Eu am ramas sa vad ce se intampla cu votarea rectificarii bugetului pe 2012 si a bugetului pe anul viitor. Am asistat la o lectie de pragmatism si transparenta politica. Presedintele Schultz, personal, a condus sedinta si intr-un sfert de ora lucrurile s-au clarificat.

Martin Schultz a prezentat doua teme majore in fata Parlamentului. Prima, a fost deficitul cu care se incheie bugetul pe anul 2012. Suma este de 3 miliarde euro, dupa ce s-au gasit solutii bugetare de reducere a deficitului cu 6 miliarde euro.

Presedintele Parlamentului European a anuntat ca presedintele Comisiei Europene s-a angajat sa gaseasca solutiile prin care deficitul pe 2012 sa nu afecteze bugetul pe anul 2013.

"Voi semna protocolul cu Comisia Europeana si Consiliul European doar daca nu sunt obiectii din partea dumneavoastra, a parlamentarilor", a spus Schultz. Nu au fost obiectii si presedintele Schultz a conchis ca va semna documentul convenit. In al doilea rand, deficitul bugetului UE pe anul 2013 este de 5 miliarde euro, iar institutiile europene vor trebui sa gaseasca solutii. Martin Schultz a spus ca nu va accepta un buget cu deficit.

Ascultandu-l pe Schultz, m-am gandit ca Europa are probleme. Deficitul bugetar al UE este doar una dintre ele. Pentru Romania ar trebui sa fie un avertisment. Cum ar putea sa se gaseasca solutii pentru reducerea deficitului pentru anii 2012 si 2013? De exemplu, prin reducerea platilor angajate in contul fondurilor europene.

Nu cred ca auditurile Comisiei Europene asupra folosirii fondurilor europene in Romania au neaparat legatura cu gasirea solutiilor pentru reducerea deficitului bugetului UE. Dar, romanii trebuie sa inteleaga ca orice euro necheluit este un euro care reduce deficitul.

De aceea, ar trebui ca, anul viitor, Romania ar trebui sa creasca absorbtia fondurilor europene. Un sfert de ora a prezidat Martin Schultz sedinta, a obtinut sustinerea Parlamentului, a multumit membrilor comisiei de buget si s-a retras catre o conferinta de presa.

Capitala lui Mos Craciun si a vinului fiert

Cateva cuvinte despre Strasbourg. Un oras autointitulat "capitala lui Mos Craciun" care isi respecta blazonul. Pe stradutele inguste din jurul Catedralei si din "Mica Franta", targurile de Craciun si ornamentele specifice creaza o atmosfera feerica. Trebuie sa recunosc ca in fiecare seara am baut cate un pahar de vin fiert, "vin chaud" cum ii spun vanzatorii francezi, prezenti la fiecare pas.

Un pahar mic costa trei euro, dar frigul si atmosfera de Craciun il fac irezistibil. In ultima zi, dupa terminarea sesiunii parlamentare, am vazut-o langa catedrala, la o plimbare cu doua pungi de cadouri in mana, pe doamna Daciana Sarbu, sotia lui Victor Ponta. La Bucuresti, lui Victor Ponta tocmai i se confirma succesul in alegeri.

Kein Arbeit, kein Geld

O ultima secventa: ziua plecarii, eram in holul hotelului incercand sa predau camera. In fata receptiei, o doamna intre doua varste, corect imbracata, ii cerea imperativ receptionerei sa ii dea un raspuns la cererea sa de a lucra acolo. Am inteles din discutie ca nu era la prima vizita in acel hotel si ca mai incercase si alte hoteluri din zona.

Receptionera i-a dat un telefon sefei sale si raspunsul a venit aproape previzibil: nu va putem oferi nimic de lucru. Moment in care doamna aflata in cautarea unui loc de munca a explodat. A inceput sa urle intr-o franco-germana extrem de precipitata. M-am gandit ca receptionera va suna la politie. Nu a fost cazul, i-a spus doar sa se linisteasca. Si doamna a plecat strigand "kein Arbeit, kein Geld!" (adica "fara munca, nu avem bani") si trantind usa. In holul receptiei a plutit, pret de cateva secunde, o liniste stinjenitoare. Receptionera si-a cerut scuze pentru momentul delicat si viata a mers mai departe.

Mi-am adus aminte ca Europa incheie anul cu un numar record de someri, 26 milioane de persoane, cel mai inalt nivel atins in epoca moderna. Una dintre prioritatile anului viitor ale Europei este gasirea de solutii pentru crearea de noi locuri de munca. Romania este si ea in Europa.

"Intoleranta guvernelor va duce la razboi", mi-a sunat din nou in minte fraza trimisa de regizorul Jafar Panafi si citita in Parlamentul Europei. Am iesit din hotel in strada si, sub un cer innorat, orasul parea cenusiu. Luminile de Craciun, feerice noaptea, erau stinse si orasul isi pierduse o parte din farmecul si magia Craciunului.

Mi-am adus aminte din nou de Nobelul pentru pace al nostru, al europenilor, si m-am gandit ca pentru o victorie trebuie sa muncesti zi de zi. Se spune, in sport, ca este mai dificil sa pastrezi un titlu, decat sa il castigi. De aceea, cred ca victoria Europei, pacea de 60 de ani, trebuie sa fie castigata de europeni, oameni simpli, functionari de rang inalt, sefi de state sau de guverne, in fiecare zi. Europa si europenii trebuie, de fapt, sa lupte in fiecare zi, cu inversunare, pentru o victorie care, uneori, pare atat de simplu de obtinut.