Fondurile europene intre mit si teapa - Opinie Mircea Cosea

Vineri, 23 Noiembrie 2012, ora 13:52
2302 citiri
Fondurile europene intre mit si teapa - Opinie Mircea Cosea

Discutiile privind noul buget european, mai ales politizarea extrema in contextul relatiilor presedentie-guvern, au oferit spatiului public o generoasa oferta de opinii atat din partea unor oficiali guvernamentali, ai unor oameni politici cat si ai analistilor economici.

Din pacate, nu au lipsit accentele electorale dar, in general, consider ca am fost martorii unor abordari si opinii interesante, care atesta nu numai interesul mai profesionalizat fata de problematica europeana, dar si o intelegere mai responsabila a rolului si obligatiilor noastre in cadrul Uniunii.

Demitizarea fondurilor europene

"Demitizarea" o consider a fi una dintre cele mai importante cerinte ale stiintei economice contemporane. Demitizarea este un proces de reevaluare a unor teorii si concepte economice, ridicate la grad de axiome, nu atat prin verificarea lor in practica economiei reale, ci prin utilizarea lor obsesiva de catre decidentii politici.

De exemplu, axiome ca : avantajele si superioritatea incontestabile ale liberei concurente sau a asa numitei economii de piata, incapacitatea statului de a fi un bun gestionar, rolul hotarator al intreprinderilor mici si mijocii in cresterea si dezvoltarea economica se dovedesc a fi doar partial adevarate si doar in anumite conditii de mediu economic sau chiar neadevarate in conditiile globalizarii si ale crizei.

Fondurile europene intra si ele, la noi, in categoria mitului.

Fara exceptie, din 1990 pana in prezent, politicul romanesc a prezentat fondurile europene ca principal avantaj al aderarii si aproape ca pe un panaceu universal al dezvoltarii economice. In multe cazuri, mitizarea rolului fondurilor europene a determinat distorsionarea unor realitati si obligatiuni procedurale, afirmandu-se chiar la inalt nivel oficial ca acestea ar fi "gratuite" sau ca "determina rata de schimb leu/euro".

Evident, fondurile europene au un rol important in dezvoltarea si modernizare economiei noastre dar nu pot fi considerate "principal factor al cresterii economice", "principala sursa de investitii si creare de locuri de munca" si nici

"singura sursa de capital strain in actualele conditii de recesiune".

Din acest punct de vedere, nu pot sa nu fiu de acord cu cei care sustin punerea fondurilor europene pe un loc corect in portofoliu factorilor de crestere, eliminand exagerarile si mistificarile.

Mitul de panaceu universal al acestor fonduri aduce prejudicii grave, dupa parerea mea, conceperii unui program/strategie de guvernare realista care sa se bazeze pe cresterea importantei factorilor interni ai dezvoltarii prin sustinerea procesului de transformare a factorilor de avantaj comparativ ai Romaniei in factori de avantaj competitiv pe piata Uniunii.

Da Uniunea o "teapa" Romaniei prin fondurile europene ?

In opinia mea, a demitiza nu inseamna a ignora sau chiar a condamna, ci doar gasirea echilibrului corect intre ceea ce este si ceea ce pare a fi un concept, fenomen sau proces economic.

Din acest motiv, am fost mirat sa vad aparitia unor opinii care trec direct de la nevoia demitizarii fondurilor la tratarea lor ca fiind "o teapa trasa Romaniei de catre UE".

Intr-un interviu acordat publicatiei "Finantistii", unul dintre cei mai talentati cercetatori si profesori de economie ai tinerei generatii, domnul Cristian Paun afirma ca: "fondurile europene sunt o mare teapa pentru Romania... acesti bani provin in mare parte din taxele percepute romanilor care au fost colectate la bugetul statului si apoi transferate catre bugetul UE pentru a se reintoarce in final inspre statul roman in vederea redistribuirii lor prin proiecte selectate de functionarii romani in cadrul unor programe propuse initial tot de functionarii romani (cu obiectivele aferente, criteriile de eligibilitate aferente)".

Domnul Paun are dreptate, acesta este mecanismul doar ca, dupa parerea mea, nu este o "teapa", ci un avantaj, deoarece exista o diferenta de cuantum si orizont de timp intre ceea ce da Romania la bugetul UE si ceea ce primeste.

Astfel, din 2007, Romania a cotizat la bugetul UE cu aproximativ 9 miliarde de euro cu o rata anuala de peste 1 miliard de euro, dar fondurile alocate in aceeasi perioada au depasit suma de 30 miliarde euro.

Sunt, desigur, fonduri care au ca sursa si contributia noastra, dar avem avantajul folosirii lor cu mult inainte de a-i putea acumula din bugetul national, beneficiind de un cuantum mult superior posibilitatii noastre interne de acumulare intr-o perioada determinata de timp.

Nu discutam cum folosim aceste fonduri, stiind marile noastre deficite de accesare a lor. Ar mai trebui spus ca mecanismul fondurilor este acelasi pentru toate tarile membre ceea ce ar insemna ca UE da "teapa" tuturor tarilor membre, adica isi da singura "tepe". Realitatea pare a fi totusi diferita. Polonia, de exemplu, nu a luat "tepe" prin fondurile europene. Noi de ce am lua ?

Nu putem nega sentimental de nemultumire si deziluzie pe care majoritatea romanilor il au fata de efectele aderarii noastre la UE. Expectatia a fost exagerata si in multe cazuri chiar eronata datorita lipsei de informare si manipularilor politico-electorale.

Nu putem nega nici nemultumirea fata de modul in care fondurile europene au contribuit la binele economiei si societatii romanesti numai ca, pe langa evidenta lipsa de coordonare si functionare a institutiilor si birocratiei europene, un vinovat important al frustrarii noastre este statul roman care desi a obtinut statutul de membru cu drepturi depline al UE nu a reusit inca sa obtina si un grad necesar de compatibilitate cu principiile si valorile europene

#Mircea Cosea analiza, #fonduri europene, #fonduri europene romania , #Analiza economica