Eroarea INS: Doar o simpla greseala ? - Opinie Mircea Cosea

Strecurata printre stirile despre incinerarea regretatului Sergiu Nicolaescu, declaratia primului ministru privind greseala Institutului National de Statistica a trecut ca gasca prin apa prin atentia opiniei publice.

"...ne-am trezit acum, la inceput de an - a declarat domnul prim ministru in sedinta de guvern din 4 ianuarie a.c - ca Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza au gresit si, dupa ce, in 2003, 2004, pana in 2010 au gresit de fiecare data pe plus, calculau un produs intern brut si dupa aceea era un pic mai mare, in 2011 l-au gresit pe minus. Eu nu cred ca e neaparat sau, ma rog, n-am probe sa cred ca e vorba de o intentie, dar e o greseala grava.

In 2011, in realitate, am avut cu 20 de miliarde de lei mai putin produs intern brut, asta inseamna, prin calculele pe care finantistii le stiu, ca anul acesta, ca sa ne inscriem in tinta de deficit, mai trebuie sa mai taiem un miliard de lei. Un miliard de lei dintr-o greseala, asa, de calculat. De unde taiem miliardul ?... cred ca genul acesta de birocratie si de greseli, daca acum, cand suntem un guvern nou, cu legitimitatea data de vot, nu o indreptam, nu o sa le indreptam niciodata. "

"Errare humanum est" sau "Is fecit, cui prodest" ?

Greseala INS de care vorbeste domnul prim ministru ar fi meritat mai multa atentie deoarece nu poate fi lipsita de un imens semn de intrebare. Este o greseala umana ( errare humanum est) sau este o greseala intentionata in interesul cuiva

( is fecit, cui prodest )?

Raspunsul este important deoarece ne va dezvalui fie incompetenta INS, fie transformarea acestuia intr-un abject instrument politic. In ambele cazuri, situatia ar fi deosebit de grava. O statistica incompetenta ar transforma Romania intr-o corabie fara busola si sextant incapabila sa-si cunoasca pozitia si directia de mers, iar o statistica politizata ar fi unul dintre cele mai eficiente instrumente de sabotare si subminare a interesului national.

In interventiile publice pe care le-am avut dupa anuntarea acestei "greseli" am cerut precizari privind modul in care aceasta s-a produs. Nu a fost un gest de pedanterie ci doar dorinta de a-mi elimina suspiciunea. Am mari dubii ca ceea ce a raportat INS ar putea fi inclus in categoria " greseli" si ar putea fi explicat prin practici birocratice.

Suspiciunea mea pleaca de la analiza metodologiei de raportare. Astfel, prin metodologia standard, PIB-ul este raportat de catre INS nu mai devreme de cca.90 de zile dupa incheierea anului la care se refera si, in mod normal si obligatoriu, este recalculat si revizuit in functie de data primirii ultimilor cifre ale acelui an.

Rezulta ca cifra considerata definitiva pentru PIB este public comunicata de abia dupa circa un an si jumatate de la incheierea anului raportat ( au fost cazuri cand raportarea s-a facut si dupa doi ani ). Este un proces normal, explicat prin decalarea/intarzierea datelor/termenelor de primire ale unor indicatori din circuitul intern sau extern a fluxurilior de inputuri ( datele culese din contabilitatile agentilor economici, contribuabili fizici si juridici, regularizari de solduri import-export, elemente ale contului curent, etc).

Concluzia este simpla : INS nu poate fi invinuit de greseli daca cifra finala a PIB este mai mare sau mai mica decat cea raportata intr-o faza preliminara a calculului. Din pacate, stiinta si practica statistica nu a ajuns inca in stadiul de a calcula si raporta cifre exacte in timp real.

Este si motivul pentru care economiile avansate (chiar si a noastra) dispun de un sistem ante si post evaluare reprezentat de conlucrarea dintre prognoza (CNP) si statistica (INS) in directia trasarii orizonturilor fiscale ale bugetului.

In principiu, "greselile" de calcul ale PIB nu afecteaza atat de mult nivelul deficitului bugetar dorit, deoarece ar trebui sa existe diferite variante de elaborare ce pornesc de la asa numitele "cifre de compromis ale variantei de toamna" calculate preliminar si corijabil pe parcurs de catre prognoza. Iata de ce, afirmatia domnului prim ministru conform careia "ne-am trezit acum, la inceput de an "mi se pare surprinzatoare. Oare ministerul de resort nu a avut in calcul si o varianta de contracarare a unei eventuale calculari in minus a PIB prin echilibrare pe inputuri mai mari ?

Statistica - victima traditionala a politicului

Domnul prim ministru spune ca nu stie daca "greseala" s-a facut intentionat, adica la comanda politica dar, subtil, sugereaza acest lucru atunci cand arata ca

".... Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza au gresit si, dupa ce, in 2003, 2004, pana in 2010 au gresit de fiecare data pe plus, adica calculau un produs intern brut si dupa aceea era un pic mai mare, in 2011 l-au gresit pe minus". Adica, pentru alte guverne s-a "gresit bine" iar pentru actualul guvern s-a "gresit prost". Ma intreb daca 2011 ar fi fost finalizat tot cu plus, statistica ar mai fi fost invinuita de greseli si practici birocratice ?

Politizarea statisticii nu este o practica noua. Sa nu uitam ca statistica dinainte de 1990 era un important mijloc de propaganda, "aranjand" datele nu in functie de realitate, ci de directivele congreselor partidului comunist. Mai recent, sub alta ideologie si regim economic, Grecia a mistificat datele statistice mai mult de zece ani iar la noi, referendumul pentru suspendarea presedintelui s-a desfasurat in climatul unei totale debandade statistice cu clare presiuni politice.

Surprinzatoarea "descoperire" a greselii INS ce coincide ( sper ca din intamplare) cu elaborarea bugetului pe 2013 si cu asteptata vizita a delegatiei FMI imi creaza o stare de ingrijorare. Ma ingrijoreaza perspectiva unei tentatii si a actualului guvern de a se amesteca in treburile statisticii, de aceasta data prin transformarea ei intr-un tap ispasitor al neputintei de respectare a unor promisiuni electorale.