Cum se imprumuta Romania singura prin intermediul FMI

Romania s-a imprumutat de la FMI si urmeaza sa inceapa sa plateasca de anul viitor. Desi cele doua acorduri cu Fondul sunt cele mai cunoscute, Romania a apelat la institutia internationala de 12 ori pana acum si se numara printre statele care contribuie la Fond cu bani grei.

Cu banii pe care i-a dat anual FMI, Romania ar fi putut nu doar sa finanteze deficitul bugetar, dar chiar sa majoreze salariile si pensiile bugetarilor si sa mai faca si niste economii. In fiecare an, 1 miliard de euro, din 1972, pana acum, inseamna 39 de miliarde. Suma depaseste valoarea datoriei pe care statul roman a imprumutat-o.

Mai mult decat atat, contributia de participare va creste, de la 1 miliard de euro, pana la peste 1,8 miliarde de euro.

Totusi, Acordul stand-by aprobat in iulie 2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri, se arata pe site-ul oficial al FMI.

Consiliul Director al FMI aproba, in data de 4 mai 2009, un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in valoare de 12,95 miliarde euro, ca parte a unui pachet financiar international.

Acordul include alte 5 miliarde euro prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balantei de plati, 1 miliard euro prin programele Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale.

Autoritatile romane nu au mai tras bani si din cea de-a opta transa, in valoare de aproximativ 1 miliard de euro.

La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezolutia privind o noua alocare generala de DST, in valoare totala de 250 miliarde DST. Aceasta alocare generala a fost insotita de o alocare speciala, propusa din 1997, dar care la acea vreme nu a intrunit cvorumul necesar aprobarii, se arata pe site-ul oficial al Bancii Nationale a Romaniei.

Conform Statutului Fondului, alocarile de DST nu sunt purtatoare de dobanda, tarile membre primind dobanda doar atunci cand detinerile de DST cresc peste nivelul alocarilor si platind dobanda atunci cand detinerile scad sub nivelul alocarilor. La 1 martie 2011, detinerile de DST ale Romaniei erau de 615,3 milioane DST.

FMI si Romania, prieteni vechi

Din 1972, de cand a devenit membra a Fondului, Romania a apelat la resursele FMI in douasprezece ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

Statul roman a participat la Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP) si la ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor si codurilor).

In cadrul primului program, expertii Bancii Mondiale si ai FMI identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanesc si ofera un set de recomandari pentru corectarea acestora.

Al doilea program presupune evaluarea practicilor romanesti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (Romania a aderat la acest sistem in mai 2005).

In calitate de tara membra, Romania a beneficiat de-a lungul timpului de asistenta tehnica in cateva domenii incluzand politica monetara si organizarea bancii centrale, supravegherea si reglementare bancara si statistica, precizeaza site-ul bancii centrale.

Greul pe umerii BNR

Statul roman va contribui cu mai multi bani la FMI, in conditiile in care isi va creste participatia la Fond cu aproximativ 900 milioane euro (781,2 milioane DST), de la 1,03 miliarde DST la 1,81 miliarde DST, trei patrimi din majorare urmand sa fie subscrisa in lei, noteaza Mediafax.

Majorarea cotei Romaniei la FMI va fi de Banca Nationala a Romaniei, iar toate drepturile si obligatiile ce revin din relatia cu institutia internationala se vor reflecta in gestiunea bancii centrale.

In urma majorarii, Romania se va plasa pe pozitia a patra in cadrul Constituantei Olandeze, dupa Olanda, Ucraina si Israel.

Cu alte cuvinte, majorarea cotei de praticipatie nu va avea efecte asupra bugetului de stat, promit reprezentantii ministerului de Finante. Din punct de vedere tehnic, BNR va muta o parte din activele externe din plasamentele actuale in conturile la FMI.

La sfarsitul lui 2010, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat a paisprezecea revizuire generala a cotelor, prin dublarea valorii totale a contributiilor, de la 238,4 miliarde DST la 476,8 miliarde DST. Revizuirea a avut in vedere cresterea reprezentantivitatii tarilor emergente si protejarea statelor sarace.

Saga FMI

Fondul a inceput sa opereze efectiv, pe 1 martie 1947 si a ajuns, pana acum, la 186 de tari membre. Primul stat care s-a imprumutat a fost Franta, scrie tradepedia.ro.

In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de subscriere".

In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere a fost stabilita la 216.75 miliarde DST (aprox. 323.31 milliarde USD) in ianuarie 1999.

Cotele nu au fost modificate, la reevaluarea din 2003, prima majorare fiind in 2006 cand au crescut cu 1.8 procente%, mai precizeaza publicatia amintita.

Principalul scop al FMI promovarea cooperarii monetare internationale, la care se adauga stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica. Fondul isi propune sa acorde asistenta financiara temporara tarilor membre, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.