Adevarata fata a acordului cu FMI - Opinie Constantin Rudnitchi

Miercuri, 06 Februarie 2013, ora 12:28
1587 citiri
Adevarata fata a acordului cu FMI - Opinie Constantin Rudnitchi

Acordul Guvernului Romaniei cu FMI este mai important decat simpla discutie legata de clauzele lui sau intarzierea in care se afla. Acordul va configura economia romaneasca pe termen mediu si va raspunde la intrebarea ce rol vor mai avea companiile de stat in economie.

Acordul de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI) este, fara indoiala, intr-o situatie critica. Romania a ratat mai multe tinte, cea de deficit bugetar, cea privind arieratele, dar si prevederile care se refera la companiile de stat (privatizarea si numirea managerilor profesionisti).

Reprezentantii FMI au cerut termene clare pentru a recupera timpul pierdut. De data aceasta, FMI a schimbat foaia. Daca in urma cu un an de zile, reprezentantii FMI si ai Comisiei Europene (CE) erau toleranti cu guvernul Romaniei, acum FMI devine tot mai intransigent.

Reprezentantii FMI au cerut ca intarzierile din actualul acord sa fie recuperate. Un lucru complicat. Este vorba despre privatizarea partiala a companiilor de stat si despre introducerea managementului profesionist. Trebuie spus ca de deciziile din urmatoarele luni depend de evolutia economiei romanesti pentru urmatorii 20 de ani.

Programul cu FMI prevede inceperea privatizarii cu participatii minoritare la companiile de stat si chiar vanzarea pachetului de actiuni pe care il mai detine statul la compania de distributie a energiei electrice.

O situatie complicata: administrare sau privatizare

Suntem intr-o situatie complicata: companiile de stat din domeniul energetic au nevoie de bani pentru a derula programe de investitii, dar actionarul majoritar, statul, nu are bani. Acesta a fost un argument important pentru care s-a parafat in acordul cu FMI privatizarea, chiar si partiala, a companiilor energetice. Pe de alta parte, companiile de stat au nevoie de o buna administrare.

Pana acum, statul nu a reusit acest lucru. Ba mai mult, statul nici nu a incercat sa faca un management performant al companiilor pe care le-a detinut, ci a preferat sa le vanda, pur si simplu. Dar acordul cu FMI, prin presiunea pusa asupra privatizarii, nu da nicio sansa administrarii corecte a acestor companii.

Istoria se repeta. Doar ca in alt registru. Dupa ce in ultimii 20 de ani, privatizarea a atins toate domeniile economiei, acum ea a ajuns la cel energetic.

Inainte insa de a decide soarta companiilor energetice, guvernul in functiune ar trebui sa ia o decizie de strategie economica si sociala. In Romania, si in Europa, exista controverse majore fata de domeniul energetic. Exista specialisti care il considera "strategic", o industrie care va influenta evolutia economica a statelor; altii vad industria energetica precum oricare alta, fara a gasi diferente intre, sa luam ca exemplu, industria turistica si exploatarea resurselor energetice. Din aceasta dilema si dezbatere nu putem iesi.

Agenda energetica a Europei

Cert este ca Europa acorda industriei energetice o atentie speciala, din cel putin trei motive. Primul, este legat de dependenta aprovizionarii cu materii prime din Rusia. Toate proiectele europene privind dezvoltarea infrastructurii europene de transport nu au avut pana acum finalitate, derulandu-se cu viteza redusa.

In al doilea rand, "Agenda Europa 2020" prevede investitii masive din bugetul european pentru infrastructura energetica.

In al treilea rand, Europa incearca sa creeze o piata unica europeana in domeniul energiei. Pana acum nu a reusit mare lucru. In urma cu cativa ani, atunci cand s-a demarat proiectul, Europa a gandit o separare a zonelor de productie, de distributie si furnizare, in domeniul energiei si gazelor naturale. Romania a luat in serios directivele europene, realizand acest proces. In schimb, economiile europene au amanat despartirea sistemelor energetice cat de mult s-a putut.

"Baietii destepti" pot fi recunoscatori Europei

Rezultatul a fost ca economia romaneasca s-a ales cu un proces de restructurare care a creat "baietii destepti" de care nici astazi nu a scapat. De asemenea, Europa a cerut ca piata unica sa aduca o liberalizare a tarifelor energetice. Romania o aplica, dar efectele asupra consumatorilor, casnici sau industriali, se vor vedea in urmatorii ani.

In pofida economiilor care au luat in serios ideea de piata unica, progresele sunt in continuare intr-un stadiu incipient. Interconectarea magistralelor europene de transport de gaze si energie sufera, iar dependenta de resursele Rusiei, in special iarna, nu s-a diminuat substantial.

Piata unica europeana este doar la nivel de tarife si uneori nici acolo, intrucat la gaze naturale fiecare stat are acordul si pretul sau negociat cu Gazprom, direct sau prin intemediari agreati. Piata unica europeana in domeniul energiei este deocamdata "in constructie" si pana atunci fiecare stat european profita cum poate.

Resursele minerale, capacitatile de productie si banii sunt cuvintele cheie pentru energetica europeana. Romania are doua din trei, resurse si capacitati de productie. Ii lipsesc banii, pe care insa ii poate mobiliza. Cum? Prin proiecte de finantare, prin privatizari mai mult sau mai putin minoritare sau printr-o buna administrare a companiilor de stat. Fiecare optiune poate fi realista sau nu, are avantajele si dezavantajele ei.

Decizia a fost luata: privatizare

In acest moment, toate semnalele arata ca decizia a fost luata si este inscrisa in acordul cu FMI. Se merge pe privatizare minoritara. Deocamdata. Sa nu uitam ca Petrom a fost privatizat tot in proportie de 49%, iar acum statul a ajuns la o participatie minoritara. In Romania, nici nu se pune problema pastrarii "actiunii de aur", lucru pe care polonezii l-au facut in multe dintre procesele de privatizare ale intreprinderilor de stat.

Daca inainte de alegeri, premierul Ponta si politicienii USL erau retinuti in a vorbi despre proiectul Rosia Montana si despre exploatarea gazelor de sist, acum punctele de vedere s-au schimbat.

Premierul afirma ca gazele de sist sunt o resursa importanta a Romaniei, iar ministrul economiei crede ca proiectul Rosia Montana poate fi viabil cu conditia ca statul sa isi creasca participatia in companie si, in al doilea rand, sa fie marita perioada de exploatare a zacamintelor. Desigur, economic vorbind, exploatarea resurselor minerale ale Romaniei trebuie facuta. Ar fi absurd, altfel.

Politicienii, pentru ca ei decid, trebuie insa sa aiba o singura grija si o esentiala responsabilitate. Ca exploatarea resurselor minerale sa fie profitabila pentru economia romaneasca si pentru viitorul tarii. Stim astazi un lucru: privatizarile din ultimii 20 de ani nu au adus niciun beneficiu pe termen lung.

Banii au fost cheltuiti pe salarii, pensii si asistenta sociala. Niciun proiect important, nicio investitie publica de anvergura nu s-au derulat cu fondurile obtinute din privatizare si acest lucru se constata in nivelul la care se afla economia romaneasca in raport de cele din UE.

FMI a uitat de o serie de clauze ale acordului

In acest moment, insistenta FMI se concentreaza doar asupra privatizarii companiilor de stat. Nu se spune nimic despre interconectarea sistemelor informatice ale institutiilor publice, despre simplificarea raportarilor contabile prin introducerea declaratiei unice, despre monitorizarea achizitiilor publice, despre prioritizarea proiectelor publice de investitii.

Asupra acestor obicetive, incluse si ele in acordul cu FMI, si care pot imbunatati mediul economic romanesc, nu este nicio presiune din partea FMI. Presiunea se face doar pentru privatizarea companiilor energetice plus CFR Marfa, ceea ce, fireste, trebuie sa ne dea de gandit.

Guvernul Ponta ar putea face primul pas in a darama ultima reduta a companiilor cu capital de stat. O data inceput acest proces, peste 20 de ani, economia romaneasca va fi exclusiv sub controlul capitalului strain, cu bunele si cu relele lui.

Ministrii guvernului Romaniei si cetatenii romani trebuie doar sa inteleaga ca deciziile de astazi vor configura economia si chiar societatea romaneasca din urmatorii 20 de ani. De aceea, miza adevarata a acordului dintre guvernul Romaniei si FMI este cum va arata economia romaneasca in urmatoarele decenii.

#FMI acord Romania, #privatizare energie, #economie Romania FMI , #Analiza economica