Acordul de stabilitate: Romanii vor plati pentru datoriile din zona euro

Noul acord de stabilitate fiscala a fost solutia convenita de liderii europeni, la summitul UE pentru salvarea monedei euro. In timp ce presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc sustin ca acordul nu ii va afecta pe romani, realitatea pare sa fie alta.

Liderii europeni au convenit sa adopte un acord interguvernamental care sa creeze un nou mod de coordonare a politicilor economice si a fiscalitatii, dar si sa dezvolte instrumentele de stabilizare a zonei euro.

Noul acord de stabilitate fiscala presupune, printre alte masuri, adoptarea unui deficit structural de 0,5% care sa fie impus prin Constitutie. In acest fel s-ar evita o situatie similara celei care a dus la criza datoriilor suverane.

Europa cu doua viteze

In acest moment, analistii straini atrag atentia ca Europa are doua viteze, pentru ca premierul David Cameron si-a exercitat dreptul de veto si s-a opus modificarii tratatelor Uniunii Europene (UE).

Pe de o parte, exista "nucleul dur", format din toate statele membre in zona euro, care vor adopta unificarea fiscala. Pe de alta parte, exista tarile care au adoptat moneda unica europena si care isi pot defini singure politicile fiscale. In schimb, vor fi atent monitorizate de la Bruxelles.

Romania s-a alaturat "nucleului dur", asa cum preciza premierul Emil Boc si ca acest lucru reprezinta pentru statul roman marele castig. In plus, faptul ca Romania a inceput din 2010 sa limiteze deficitul bugetar si datoria publica, va contribui la efortul statului roman de adoptare a monedei unice europene.

"Romania si-a propus oficial sa adere la 2015 in zona euro. Indeplinirea acestor criterii (deficit structural de 0,5% si datorie publica de maxim 60%) vin in concordanta cu aderarea Romaniei la zona euro, care inseamna dobanzi mai mici pentru populatie si stabilitatea monedei", a punctat premierul, in cadrul unei emisiuni televizate.

Reduceri de cheltuieli

La randul sau, seful statului a spus ca, in urma acordului, se va trece la o politica de reducere a costurilor de indatorare, "poate cu puternice reduceri de cheltuieli ale statului".

De asemenea, presedintele Traian Basescu a amintit ca statul roman trebuie sa imprumute, anul viitor, 16 miliarde de euro, pentru ca "atat UE cat si FMI nu au nimic impotriva daca in executia bugetara ajungem la un deficit de 2,4% cash. Dar diferenta dintre 1,9% si 2,4% trebuie sa o imprumutam".

Presedintele Traian Basescu a mai spus ca in Europa nimeni nu mai imprumuta bani si din aceasta cauza "a devenit mult mai scump sa nu iti platesti datoriile decat sa continui sa imprumuti bani".

O noua era de austeritate

Traian Basescu si Emil Boc sustin ca aderarea Romaniei la nucleul dur al Europei nu ii va afecta pe romani, ci dimpotriva, ii va asigura ca nu traiesc intr-o Uniune Europeana care sa culeaga efectele globalizarii si sa reactioneze prin taieri de buget.

Pe de alta parte, multi analisti romani atrag atentia ca limita de deficit structural de 0,5% atrage o reducere a cheltuielilor si o limitare a bugetului.

Fostul premier Calin Popescu Tariceanu spune ca aderarea la acord ne va saraci, in timp ce consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu sustine ca incadrarea intr-un defict structural de 0,5% va insemna o disciplinare a politicilor bugetare.

Deficitul structural al Romaniei, in acest moment, este de aproximativ 10%, potrivit directorului Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, citat de Jurnalul National. Pentru a ajunge la limita de 0,5% se impun noi masuri de austeritate, care vor scadea, in mod evident, nivelul de trai al romanilor.

Romania s-a angajat sa respecte reguli dure de austeritate impuse statelor din zona euro, desi nu face parte din blocul comunitar. Altfel spus, romanii vor plati pentru acoperirea datoriilor tarilor din zona euro.

Franta, soferul Europei Noi

Germania si Franta au solicitat, la summit, masuri bugetare mult mai stricte pentru a transmite un semnal catre investitori si pentru a le arata acestora ca zona euro ramane sustenabila, scrie Reuters.

La 20 de ani de la semnarea Tratatul de la Maastrich, Berlinul are controlul efectiv asupra Europei, precizeaza NY Times.

Presedintele francez, Nicolas Sarkozy pare a fi unul dintre castigatori summit-ului UE de vineri, scrie Reuters.

"Napoleon a visat la ea, De Gaulle s-a luptat pentru ea, dar e posibil ca Sarkozy sa o fi realizat - o Europa a natiunilor, cu Franta in scaunul soferului si Marea Britanie pe margine", puncteaza publicatia amintita, intr-o analiza.