Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Dragos Frumosu: Saracia ne va invata sa nu mai aruncam mancarea - Interviu Business24

Dragos Frumosu: Saracia ne va invata sa nu mai aruncam mancarea - Interviu Business24


Saracia si puterea de cumparare scazuta ii vor determina pe romani sa invete sa nu mai arunce mancarea de care alte popoare duc atata lipsa. In opinia presedintelelui Federatiei Sindicale din Industria Alimentara, Dragos Frumosu, 60% din populatia globului se afla in criza alimentara.

"In Romania exista multa risipa, insa in general, europenii au o alta viziune despre consum. Ei nu se "arunca" la primele produse care se vad pe rafturi, indiferent ca par mai aspectuoase, mai frumos ambalate, mai de calitate.

(...) Sunt state care astazi se afla in aceasta criza alimentara, care au o productie foarte mica si posibilitate redusa de import in comparatie cu consumul. De aceea, acestia mananca foarte prost", a declarat Dragos Frumosu, intr-un interviu Business24.

Statele Europei arunca anual peste 220 de milioane de tone de mancare, in timp ce 1 miliard de oameni din lume mor de foame. Cum poate fi rezolvata aceasta chestiune?

Singura solutie pe care eu o vad este educatia, prin care sa se explice diferenta dintre cei care mor de foame si cei care arunca, pe de o parte, iar pe de alta parte o educatie foarte bine pusa la punct din care sa rezulte ce cantitati ar trebui consumate de copil si de adult astfel incat sa se hraneasca sanatos si sa asimileze necesarul pentru energia zilnica de care are nevoie.

Acest lucru nu se poate indrepta decat in ani de zile, plecand de la aceasta varianta. In Romania exista multa risipa, insa in general, europenii au o alta viziune despre consum. Ei nu se "arunca" la primele produse care se vad pe rafturi, indiferent ca par mai aspectuoase, mai frumos ambalate, mai de calitate.

Foarte multi, cand intra intr-un hipermarket iau acea revista de oferte si se duc direct la acele produse.

Europenii practica un calcul foarte riguros inclusiv la cantitatea de mancare pe care si-o cumpara. Daca sunt doua persoane, merg si isi cumpara ca semipreparate doua snitele pe care le gatesc in acea seara sau isi cumpara jumatate de pui pe care il fac in acea seara.

De aceea, ei arunca mult mai putin decat suntem noi invatati. Eu cred ca aceasta educatie la noi va veni de la saracia in care traim in ziua de astazi. Puterea de cumparare este mult mai scazuta, de aceea omul este tentat sa-si ia cantitati mai mici care bat catre un strict necesar.

La nivel european si international aceasta educatie nu se poate face decat in familie si in scoala.

Expertii internationali spun ca productia mondiala de alimente trebuie sa creasca cu 70% pana in 2050 pentru a putea hrani o populatie mondiala care va creste la 9 miliarde de consumatori. Cat de aproape suntem de declansarea unei crize alimentare?

Pericolul este foarte mare si este ca e greu de crezut ca exista acest potential de crestere. Pentru a produce alimente inseamna ca trebuie sa produci materie prima. ca sa produci materie prima, trebuie sa ai pamant agricol bun.

Daca nu ai asa ceva, va interveni orientarea catre alte sortimente de mancare sau productie mai mare a unor alimente al unor materii prime obtinute pe cale sintetica.

Sunt state care astazi se afla in aceasta criza alimentara, care au o productie foarte mica si posibilitate redusa de import in comparatie cu consumul. De aceea, acestia mananca foarte prost.

Cred ca undeva la 60% din populatia globului se afla deja in criza alimentara.

Cum vedeti folosirea organismelor modificate genetic pentru a contracara o eventuala criza alimentara pe viitor?

Tot ce e modificat genetic nu poate fi daunator organismului ca acele "E"-uri, atat timp cat sunt folosite intr-un anumit procent care nu este daunator organismului.

Sigur ca daca mancam doar astfel de alimente, organismul se transforma. Acestea pot fi daunatoare dupa un anumit procent.

Eu sunt impotriva a tot ce este nenatural.

Uitati-va la un om care traieste la tara, din campul zilnic, care se hraneste din ce-si creste in curte si veti observa ca durata de viata a acestuia este mult mai mare decat a noastra care traim in orase poluate si ne hranim cu ce nimerim.

Probabil ca va exista un moment in care diferenta de preturi intre produsele naturale si cele mai putin naturale va fi foarte mare. Acest lucru se practica deja in Europa.

Romania vizavi de potentialul pe care il are, raportat la populatia pe care o avem poate sa asigure o cantitate de hrana naturala suficienta.

Se stie clar ca Romania, daca reuseste sa cultive intreaga suprafata agricola pe care o detine, poate sa hraneasca 70-80 de milioane de guri, de patru ori mai mult decat populatia tarii, ceea ce ar aduce beneficii extraordinare.

In cat timp si cu ce investitii poate fi fructificat acel potential al agriculturii romanesti de a hrani 80 milioane de oameni?

Dupa ce am distrus 20 de ani agricultura, ne trebuie cel putin 10 ani ca sa reusim s-o mai punem pe picioare, utilizand fondurile europene, directionandu-le corect.

O idee ar fi sa infiintam o banca pentru agricultori. CEC-ul ar putea sa fie o foarte una banca pentru agricultori, pentru proiectele europene, pentru finantarea lor, partea pe care trebuie s-o aiba omul.

Daca suntem amenintati de o mare foame, de ce tarile cu potential nu sunt sprijinite?!

Daca exista vointa putem. Teren agricol avem, banca romaneasca avem - CEC-ul, fara sa mai amintesc EximBank-ul, care ar putea sa functioneze si ea ca o banca pentru agricultori.

Astfel, am reusi sa relansam agricultura si sa importam mai putin, ceea ce ar aduce mai multi bani la bugetul de stat.

Cum vedeti dumneavoastra viitorul cercetarii si inovatiei in agricultura?

Viitorul nu il vad stralucit, fiindca cercetarea s-a distrus aproape in totalitate in Romania.

Desigur, am putea in 10 ani sa depasim acest moment critic daca ar exista o vointa politica, daca ar fi incurajata dezvoltarea agriculturii si daca ar exista incredere.

Marea majoritate a oamenilor de stiinta care au lucrat in cercetare in agricultura s-au indreptat catre firmele private, pe sectoare particulare, astfel incat sa poata sa traiasca.

S-au vandut pana si fermele si terenurile agricole care erau pe langa institutele de cercetare, am inceput sa importam samanta si, dupa parerea mea, s-a pierdut foarte mult si la cantitatea obtinuta la hectar, la recolta, fiindca de multe ori importanm samanta care nu se preteaza solului.

Lucrurile sunt spre minus si numai o politica deosebita facuta in agricultura cu sprijin si incredere ar putea ca in 10 ani sa refaca agricultura.

Cum vedeti dumneavoastra agricultorul roman in 2020? Va avea mai multe initiative, isi va lucra pamaturile, va merge cu productia la export sau din contra, va lucra pamanturile strainilor?

Daca s-ar realiza ceea ce am explicat, agricultorul roman va arata ca un agricultor european: va avea pe teren masini micute, agricole, cu care sa-si lucreze terenurile, sa aiba castig si profit, sa aiba ferme si casute dezvoltate.

Daca in doi-trei ani nu se vor lua masurile necesare atunci agricultorul roman probabil va lucra pamantul vandut strainilor, va face munca pentru marii negustori care vor cumparat suprafetele mari de teren din Romania.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3679 ori