Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Uniunea Europeana se ciocneste de traditia romaneasca

Uniunea Europeana se ciocneste de traditia romaneasca

Taranii din Romania trebuie ca, pana la mijlocul verii, sa se conformeze cu produsele lor traditionale, branza, lapte, oua, carne, standardelor stricte ale Uniunii Europene privind securitatea alimentara sau sa renunte la producerea lor.

Cararea ingusta urca treptat, serpuind alaturi de o apa, pe langa fagi, stejari si mai apoi pe langa palcuri de pini. De obicei, drumul iarna este impracticabil, din cauza zapezii. Dar anul acesta vedem, la distanta, numai putine urme albe, ca niste fire de lana intinse pe stanci, in timp ce ajungem la Tilisca, apoi la Gales, la Poiana Sibiului - cel mai mare dintre satele in care se practica oieritul. In final ajungem la Jina, destinatia noastra. Totul aici are un miros placut de oaie - strada principala, biroul primarului si, mai puternic decat oriunde se simte mirosul in camarile cu branza.

Elena si Sava, doua surori ale caror familii au cate 250 de oi sau pe aproape, fiecare, scot mari bucati cubice de branza din butoaie facute din lemn de pin, ca sa mi le arate. La gust seamana cu branza feta greceasca.
Branza e pastrata aici in apa sarata, in asteptarea drumului catre piata din Bucuresti, la 6 ore de drum spre sud. Satenii care nu au oi transporta branza si o vand in vreo 20 de mari piete din capitala tarii, unde telemeaua de oaie "de Sibiu" este apreciata in mod deosebit. De fapt, este aliment cheie in combinatia traditionala cu mamaliga.

De la fereastra primariei, pe fiecare culme se pot vedea stane. Dar nu se vad oi - pentru ca, de secole, oamenii le duc pe acestea la ses in octombrie, ca sa le protejeze de zapada si gheata de pe munte. Gheorghe merge pe jos timp de doua luni catre Baia Mare, spre nord. Altii coboara oile in Delta Dunarii, unde behaitul lor se poate auzi laolalta cu gagaitul gastelor care vin din Siberia sa ierneze acolo.

Securitatea alimentara

In secolul al 14-lea, ciobanii din Carpati aveau posibilitatea sa-si duca turmele pana in peninsula Crimeea. Uneori ramaneau ani de zile acolo. Timp de secole, s-au luptat cu lupii si ursii, care traiau si ei prin aceiasi munti.

Dar acum ciobanii se confrunta cu cea mai mare primejdie si anume cu birocratii de la Bucuresti si Bruxelles. "Eu nu sunt impotriva producatorilor traditionali", ne asigura Marian Avram, directorul Inspectoratului pentru securitatea alimentara din capitala Romaniei, "dar sunt impotriva traditionalismului extremist."
Pentru moment, el face sa sune asta ca un nou front in lupta cu teroristii.

"Taranii trebuie sa se supere numai pe ei insisi," spune el in continuare, "pentru ca cheltuiesc bani cu nemiluita pe automobile de lux in loc sa-i investeasca in tehnologii de prelucrare a laptelui". Dupa gura de branza sarata luata in camara, o intreb pe Elena despre automobilele de lux. "M-am maritat la 17 ani," spune ea. "Avem un cal dar n-am avut niciodata vreun automobil." Familia ei produce cam 2.500 kilograme de branza pe an. Zece kilograme de fiecare oaie, in lunile cu lapte, din mai pana in octombrie, pe care ei le vand comerciantilor cu pana la 10 lei noi (£2) kilogramul.

Este singurul lor venit. Din ei trebuie sa cumpere furaje pentru iarna si sa inchirieze pasuni pentru vara.
Oile sunt aduse inapoi in munti de Pasti si atunci intreaga familie ajuta la treburile de la stana, la muls, dimineata si seara, la facutul branzei.

Cele mai indepartate stane pot fi la sase ore de mers de la cel mai apropiat drum. Dar reglementarile actuale incurajeaza construirea unor fabrici de branza cu containere de otel inoxidabil in locul butoaielor din lemn si in locuri accesibile inspectorilor.

"In timpul caldurilor de vara cum sa transportam noi laptele pana la strada principala ?" intreaba ciobanii.
"Si de unde ne vor veni bani ca sa construim fabrici?" "In orice caz, branza nu va mai avea acelasi gust", imi spune un batran langa primarie.

Tot mai singuratici

Noile reglementari lasa o singura portita de scapare: inregistrarea acestor oameni ca producatori traditionali. Dar pot fi facute oare formele la timp? Vor trebui inspectorii sa controleze oaie cu oaie - 39.000 oi au numai cei din Jina si aproape 50.000 cei din comuna cea mai mare.

Sistemul pare ca favorizeaza, ca de obicei, productia industriala, aceea care aprovizioneaza igienizatele supermarketuri lipsite de pete, cu marfuri identice. Dar dumneavoastra, de fapt, va place branza asta? - l-am intrebat eu pe inspectorul sef. "Da," mi-a raspuns, "dar sa fiu sigur ca nu ma otraveste."

In camera din fata a casei ei din Jina, Maria Sterp canta despre viata la munte din tineretea ei. Despre ciobanii aratosi care canta la fluier, despre fetele tinere care au grija de lapte, despre copiii care ingrijesc animalele.
Tinerii astazi prefera sa priveasca la televizor si sa se joace pe calculator, nu sa aiba grija de oi, se lamenteaza ea.

Noua lege va grabi sfarsitul unui mod de viata care se afla deja in declin. An dupa an, muntii devin tot mai singuratici, canta ea. In curand singurii oameni pe care ii veti mai gasi pe aici vor fi turistii.

Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1315 ori