"Surdomutii" corporatisti: Angajatii romani, ignorati complet de sefi?

In companiile romanesti, comunicarea nu este nici pe departe optima. Potrivit unui studiu realizat de un portal romanesc de recrutare, in cadrul organizatiilor sunt ascultate si luate in considerare ideile a doar 41% dintre angajatii romani.

35% dintre participantii la sondaj considera ca parerile lor sunt auzite, dar de cele mai multe ori sunt ignorate, 16% sustin ca opiniile lor nu sunt ascultate si aproape 9% spun ca nu isi fac cunoscute punctele de vedere.

Sondajul a fost efectuat la nivel national, de catre Bestjobs, pe un esantion de 1.302 utilizatori ai portalului.

Veridicitatea cifrelor este sustinuta si de declaratiile lui Vlad Dutescu, Managing Partner Sandler Training, care explica faptul ca problema este recurenta.

“Angajatii care nu sunt astazi ascultati sunt managerii de maine care nu vor asculta. Iar managerii de astazi care nu asculta sunt angajatii care nu erau ascultati inainte. E un lucru valabil, nu doar in Romania, ci oriunde in lume. Problema e cum reusim sa rezolvam aceasta disfunctionalitate de comunicare”, sustine acesta.

Mihaela Matei, Senior HR Consultant vede, insa, aceasta cifra ca fiind una pozitiva care indica o indreptare a mediului corporate din Romania.

“E un procent interesant care arata ca se tine cont de opinia angajatului, ceea ce e foarte important, mai ales in Romania, ca si tratament al angajatorului fata de angajat”, a declarat Matei pentru Bloombiz.

De ce nu sunt ascultate ideile romanilor?

Analizand procentul respondentilor a caror opinie nu a fost ascultata sau ignorata, consultantul ridica problema calitatii ideilor si ofera perspectiva specialistului in HR care nu isi permite sa puna in practica idei costisitoare.

“Ne uitam la beneficiile care nu mai implica financiar compania. Vrem sa oferim angajatilor mai mult, dar in alta varianta. Colaborari cu organizatii care sa ii duca angajatorului beneficii de genul discounturilor pentru diverse achizitii”, adauga consultantul.

Vlad Dutescu caracterizeaza aceasta situatie ca pe o problema bazata pe lipsa de comunicare generata de presiunea timpului asupra managerilor, de lipsa unei atentii sporite asupra a ceea ce se intampla in organizatie, dar care poate fi generata si de modalitatea prin care angajatii incearca sa transmita ideile.

“Ceea ce uita foarta multa lume este ca ideile sunt un ‘produs’, ele trebuie vandute. Nu e suficient sa vii cu o idee. Trebuie sa stii cand sa vii cu ea, cum sa ti-o sustii si cum sa te faci auzit. Pe de alta parte, stiu ca exista de foarte multe ori idei proaste sau care nu isi au rostul, si atunci normal ca nu le asculta nimeni”, sustine Dutescu.

Cat de important este feedback-ul in organizatii

Feedback-ul este foarte important intr-o organizatie, in primul rand pentru ca prin comunicare se aduna intr-un punct comun toate parerile, din toate colturile organizatiei si se obtine un proiect avantajos pentru organizatie, care atinge toate nevoile ei, sustine Mihaela Matei.

La un nivel mai restrans, Vlad Dutescu vorbeste despre relatia sef-subordonat si importanta feedback-ului in aceasta.

“Daca angajatul are o idee buna si nu stie cum si cand sa si-o sustina, probabil ca ea nu va ajunge la manager.  La fel si managerul:  daca nu cere feedback de la angajati si nu ofera feedback angajatului, sa-i spuna de ce ideea lui nu este buna si nu poate fi pusa in practica, automat apare o frustrare pentru ca angajatul considera ca nu a fost ascultat”, sustine trainerul.

Provocat sa comenteze importanta feedback-ului in organizatii, Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest ca a decalarat ca “este una din competentele de leadership ale managerilor la care avem cel mai mult de lucrat: definirea asteptarilor, monitorizarea evolutiei performantei si feedback-ul sunt cele mai importante procese de crestere sustenabila a unui individ. In acelasi timp, managerii ar trebui sa stie ca in etape diferite de evolutie, oamenii pe care ii asista au nevoie de tipuri diferite de feedback, fie pe dezvoltarea competentelor, fie pe sustinerea angajamentului”.

Continuand ideea, trainerul sustine ca stilul managerial romanesc este caracterizat in acelasi timp de lipsa si exces de autoritate, in proportii egale, iar cifrele obtinute prin acest sondaj ar putea fi imbunatatite prin imbinarea corecta a stilurilor manageriale cu nevoile subordonatilor.