Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Spania isi pierde entuziasmul pentru imigranti

Spania isi pierde entuziasmul pentru imigranti

Alcala de Henares, Spania. Prima zi a Anului nou petrecuta de Bianca Grancea in tara sa adoptiva ar fi trebuit sa fie un nou inceput. Dar s-a sfarsit cu o crima.

Romanca de 26 de ani imigrase de curand in Spania si abia astepta sa sarbatoreasca evenimentul, impreuna cu sotul ei Ion, care venise cu trei saptamani inainte cu o viza turistica si gasise un loc de munca - ilegal - ca paznic la un patinoar public.

In zorii zilei de Anul Nou, el il daduse afara din patinoar pe un tanar spaniol, vorbind in romana pentru ca nu stia spaniola si nici nu a inteles cuvintele furioase ale tanarului: "taratura de roman".

Dupa 20 de minute, dupa cum spun politia si martorii, tanarul de 18 ani Francisco Arteaga de la Calle s-a intors impreuna cu 11 prieteni si l-a injunghiat pe Grancea in inima si in spate. Un muncitor spaniol de la salubritate a spus ca un ofiter de politie aflat in apropiere nu a intervenit, desi politistul neaga ca ar fi vazut incidentul. De la Calle a fost acuzat de crima si asteapta procesul; ceilalti au fost eliberati.
"Daca victima ar fi fost un spaniol, lucrurile ar fi stat altfel", spune Bianca Grancea, care de atunci a ajuns sa cerseasca pentru a-si intretine fiul de 6 ani. "Dar pentru ca eu sunt o romanca imigranta, sunt invizibila".

Crima a zguduit comunitatea romana din acest oras universitar linistit, cu 200.000 de locuitori, in care romanii reprezinta 5% din populatie. Aproape 400.000 de romani traiesc si muncesc in Spania - constituind a treia comunitate straina, dupa marocani si ecuadorieni.

Gheorghe Gainar, liderul comunitatii romanesti din Alcala de Henares, spune ca se teme ca crima este un exemplu extrem al reactiei antiimigrationiste care se prefigureaza. In ultimele saptamani, spune el, cuvintele "Romani, plecati acasa" au fost pictate pe cladirile din cartier. "Exista elemente ale societatii din Spania care sustin acum ca imigrantii ne vor invada", spune Gainar.

Spania s-a numarat intre cele mai primitoare tari din UE, admitand 650.000 de imigranti numai anul trecut si acordand permise de rezidenta pentru alti 560.000 care se aflau ilegal in tara - demers criticat sonor de alte tari ale UE.

Expertii in imigratie spun ca atitudinea liberala a tarii reflecta deschiderea la care s-a ajuns dupa izolarea din timpul perioadei Franco, in care tara a fost o natiune de emigratie. Economia infloritoare a Spaniei, stimulata de aderarea tarii la UE in 1986, a incurajat de asemenea oamenii sa vina aici. Mii de oameni lucreaza legal in constructii sau in munci casnice. Alte mii lucreaza ilegal in gigantica economie clandestina a tarii.

"Spania a avut o atitudine de laissez-faire in privinta imigratiei si nu am avut nici una din dezbaterile privind multiculturalismul care exista in restul Europei", spune Rickard Sandell, analist in imigratie la Real Instituto Elcano, institut de cercetari de la Madrid. "Dar oamenii incep sa puna intrebari".

Sandell spune ca recentul influx de 30.000 de migranti africani in Insulele Canare a avut un efect psihologic. Disputa diplomatica de saptamana aceasta, dintre Spania si Mauritania privind ambarcatiunea cu 372 de emigranti la bord, nu a ajutat lucrurile.
Ciocnirile violente inregistrate luna aceasta intre tinerii spanioli si bandele de imigranti latino-americani din suburbia madrilena Alcorcon au atatat si ele temerile ca politica tarii de sustinere deschisa a imigratiei a mers prea departe.

Intr-un sondaj din octombrie realizat de Centrul pentru anchete sociologice din Madrid, majoritatea spaniolilor citeaza imigratia pe primul loc al preocuparilor lor, inaintea terorismului, somajului si educatiei.
"La fiecare 10 delincventi pe care i-am avut aici, avem acum 40", se plange Sebastian Pelegrin, care are 58 de ani si locuieste de 30 de ani in Lavapies, cartier mare de imigranti al Madridului, unde strazile sunt pline de localuri de kebab arabe si magazine de inchiriere de filme de la Bollywood. Pelegrin, care spune ca a fost agresat de doua ori de tineri migranti inarmati cu cutite, sustine ca imigratia ilegala creaza o generatie de someri derutati.

Consuelo Rumi, secretar de stat pentru migratie in guvernul socialist, spune ca schimbarea de atitudine este de inteles, avand in vedere transformarea rapida a Spaniei intr-o natiune de imigratie. In aceasta tara cu 40 de milioane de locuitori, exista 3 milioane de straini; in 1996, erau 500.000. "Este o explozie", spune Rumi. "Si cand oamenii se confrunta cu un nou fenomen, incep sa fie ingrijorati. Este normal. Dar cand intrebi daca imigratia este necesara, majoritatea spaniolilor spun 'da' pentru ca avem nevoie de muncitori".

Dar preocuparile privind imigratia influenteaza politica guvernamentala. Sub presiunea sindicatelor, care se tem de un influx de munca ieftina din Europa de est, guvernul a decis de curand sa astepte doi ani inainte de a deschide piata muncii pentru muncitorii din ultimele state intrate in UE, Bulgaria si Romania, care au aderat la 1 Ianuarie. Restrictiile urmeaza unor demersuri similare ale altor tari din UE, inclusiv Marea Britanie, Irlanda si Danemarca, care se tem ca sistemele lor de asistenta sociala s-ar putea prabusi sub greutatea migratiei. Rumi spune ca astfel de obstacole sunt necesare pentru a salva piata spaniola a muncii. "Luam masuri pentru a ne asigura ca nu va avea loc o invazie", spune ea.
Departe de zarva de la Madrid, in localitatea Palos de la Frontera, paradoxul migratiei spaniole poate fi descoperit pe un camp de capsuni care se intinde cat vezi cu ochii.

In timp ce unii spanioli sunt ingrijorati in privinta imigrantilor din Europa de est, cultivatorii de capsuni din aceasta localitate din provincia agricola Huelva, situata la aproximativ 100 km sud de Sevila, se plang ca penuria de muncitori romani le-ar putea compromite recoltele anul acesta. Exportatorii spun ca au nevoie de cel putin 14.000 de culegatori de fructe si se lamenteaza ca obstacolele birocratice recent impuse au impiedicat sosirea a 3.000 de muncitori romani, silindu-i sa obtina permise de urgenta pentru a angaja in schimb culegatori de capsuni marocani.

Exportatorul Luis Romero spune ca se bazeaza pe culegatorii de capsuni din Romania, preferand femeile barbatilor deoarece se poarta mai atent cu fructele. El spune ca utilizarea muncii spaniole nu mai este o optiune, pentru ca majoritatea spaniolilor desconsidera munca fizica. Autobuze pline cu muncitori romani nerabdatori au sosit in ultimele saptamani, dar Romero i-a respins pentru ca noua legislatie nu le permite sa lucreze fara permise.

"Daca nu le-as avea pe romance sa imi culeaga capsunile, as iesi din afacere - industria ar fi moarta", spune el, aratand spre un grup de femei aplecate deasupra unui strat lung de capsuni, protejate de vant si ploaie de corturi albe.

Cristina Stamate, o romanca de 32 de ani care cu sase ani in urma a schimbat apartamentul sic si serviciul bun de director de relatii cu publicul din Romania pentru manusile albe, cizmele de cauciuc si contractul de culegatoare de capsuni pe sase luni, priveste mandra la cele cinci milioane de fire de capsune.

Stamate, care se deplaseaza acum in Romania pentru a-l ajuta pe Romero sa recruteze muncitori, spune ca s-a decis sa culeaga capsune deoarece suma de 34 de euro castigata de ea in tura de sase ore este de mai mult de doua ori mai mare decat castigul pe care il realiza acasa.

S-a adaptat rapid la traiul in comun cu colegii de munca - intre care doctori si programatori de computer - si, spune ea, si-a folosit economiile facute intre timp pentru a-si cumpara o casa in Romania si o masina. S-a hotarat sa se stabileasca in Spania. "Ma simt norocoasa pentru ca am trait visul american in Spania", spune ea intr-o spaniola fluenta. "Nu mai culeg capsuni. Tara aceasta a fost buna cu mine".

In Alcala de Henares, Bianca Grancea se zbate sa treaca peste moartea sotului ei. Ea spune ca incearca sa gaseasca un loc de munca pentru a acoperi costul de 7.000 de euro al transportului in Romania al trupului neinsufletit al lui Ion, pentru a fi inmormantat acolo. Obosita de cersit, isi cauta o munca intr-o curatatorie.

"Dupa acest calvar", spune ea, "vreau sa ma intorc in Romania".

Sursa: Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2496 ori