Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Romanii muncesc cel mai mult dintre europeni

Romanii muncesc cel mai mult dintre europeni

Angajatii din Romania muncesc cel mai mult dintre europeni, cu o medie de 41,2 ore pe saptamana, spre deosebire de francezi sau irlandezi care petrec la birou aproximativ 37,4 ore.

Romanii se afla in topul europenilor cand vine vorba de perioada pe care o petrec la serviciu, avand printre cele mai multe ore de munca pe saptamana si cele mai putine zile de concediu de odihna pe an.

Angajatii din Romania lucreaza aproximativ 41,2 ore pe saptamana. Ei sunt urmati de salariatii din Malta, cu 40,7 ore pe saptamana si de cei din Marea Britanie si Luxemburg, care muncesc 40,6 ore saptamanal. Cei mai relaxati sunt angajatii din Finlanda, care lucreaza in medie 37,3 ore. Aproape la fel de putin lucreaza si francezii (37,4 ore) sau irlandezii (37,4 ore).

Si desi lucreaza mai mult decat orice alti europeni, angajatii romani nici nu se odihnesc. Un studiu realizat de European Industrial Relations Observatory arata ca Romania ofera 21 zile de concediu, fiind depasita doar de Cipru si Estonia care dau fiecare cate 20 de zile.

Si daca numarul mic de zile libere nu era suficient, romanii nici nu mai profita de ele. Potrivit unui studiu realizat de un site de recrutare, mai mult de jumatate dintre cei 11.700 de respondenti au recunoscut ca intreaga vara si-au petrecut-o la serviciu sau au fost nevoiti sa-si caute un alt serviciu. Unii au ramas acasa de teama sa nu-si piarda locul de munca, altii pentru ca n-au mai avut bani.

In fruntea clasamentului cu zile de concediu se afla Danemarca si Germania cu 30 de zile de concediu de odihna pe an.

Italia ofera 28 de zile, in timp ce norvegienii au dreptul la 25 de zile, la fel ca austriecii, cehii, finlandezii, francezii. Despre aceste tari se stie, insa, ca nu ofera doar mai multe zile de concediu, ci conditii mai bune de lucru care implica si mai mult timp pentru angajat.

Spania da 15 zile libere celor care se casatoresc

In Spania, concediul de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv sau cel individual de munca si nu poate fi mai mic de 30 de zile.

In afara de concediul de odihna, legislatia prevede acordarea unui numar de zile libere pentru evenimente familiale deosebite. Astfel, cei care se casatoresc primesc 15 zile libere cu plata, iar pentru nasterea unui copil se dau alte doua zile libere. Pentru inmormantare, accident, boala grava, spitalizare sau interventie chirurgicala fara spitalizare cu recomandare de repaus la domiciliu a unei rude pana la al doilea grad se ofera tot doua zile sau patru daca e nevoie de plecarea intr-un alt oras.

Legislatia din Spania ofera o zi libera chiar si celor care se muta, in timp ce alte zile libere cu plata se ofera pentru controale prenatale si de pregatire a nasterii, indeplinirea unei indatoriri publice sau indeplinirea unei functii sindicale.

Lucratorii din Spania se mai pot bucura si de 14 sarbatori publice in fiecare an. Sunt considerate obligatoriu sarbatori nationale: Craciunul, Anul Nou, 1 mai si 12 octombrie (Ziua Nationala a Sperantei).

Strainii din Italia isi pot strange zilele libere pentru a pleca acasa

In Italia aspectele legate de concediul de odihna sunt reglementate prin contractele colective de munca incheiate in fiecare sector. Astfel, in constructii, durata concediului anual de odihna este de 4 saptamani calendaristice (echivalentul a 160 de ore de program normal de lucru pentru lucratorii din productie).

In sectorul asistentei acordate persoanelor (menajere, ingrijitoare), indiferent de durata programului de lucru, lucratorul are dreptul la o perioada de concediu de 26 de zile lucratoare.

In cazul lucratorilor care nu au cetatenia italiana si care au nevoie de un concediu pe o perioada mai mare de timp este posibila cumularea concediilor corespunzatoare pentru doi ani de serviciu, dupa obtinerea acordului angajatorului in acest sens.

Ca si in cazul Spaniei, cuplurile proaspat casatorite primesc tot 15 zile libere. De asemenea, se dau zile libere de 1 ianuarie, 6 ianuarie, ziua de luni dupa Paste, 25 aprilie (Aniversarea eliberarii), 1 mai, 2 iunie (Ziua Republicii), 15 august (Sf. Maria), 1 noiembrie (Ziua tuturor sfintilor), 8 decembrie (Immacolata Concezione), 25 decembrie, 26 decembrie si de ziua sfantului orasului.

Britanicii nu sunt obligati sa dea liber de sarbatori

In Marea Britanie, lucratorii (inclusiv cei cu program de munca partial, cat si angajatii agentiilor de munca temporara) au dreptul la concediu de odihna anual platit de minim 5,6 saptamani (28 de zile) sau plata acestor zile la data incetarii raporturilor de munca.

Actul privind Drepturile de Munca (Employment Rights, 1996) arata si cum trebuie platiti angajatii. Astfel, daca salariul este fix, plata fiecarei saptamani de concediu va reprezenta echivalentul unei saptamani lucrate in mod obisnuit. Daca salariul variaza, atunci plata fiecarei saptamani de concediu echivaleaza cu suma rezultata din inmultirea numarului de ore lucrate in mod obisnuit saptamanal cu media veniturilor orare obtinute in ultimele 12 saptamani. Daca angajatii nu au un program de munca fix, plata fiecarei saptamani de concediu echivaleaza cu media salariilor platite in ultimele 12 saptamani.

Angajatorii britanici nu sunt, insa, obligati sa acorde zile libere platite in zilele de sarbatoare publica, regimul acestor zile fiind stabilit in cuprinsul contractelor de munca. Conform Reglementarilor privind Timpul de Munca, sarbatorile publice pot fi luate in considerare la calculul concediului de odihna anual.

In prezent, exista opt sarbatori publice permanente in Anglia si Tara Galilor, noua in Scotia si zece in Irlanda de Nord. In cazul celor care lucreaza in zilele de sarbatoare publica, salarizarea poate fi facuta la nivelul orar obisnuit sau la un nivel superior, daca acest lucru este prevazut prin contractele de munca.

Germania ofera cele mai multe zile de concediu din Europa

Desi concediul minim de odihna din Germania este de 24 de zile lucratoare pe an, in contractele de munca pot fi insa negociate zile suplimentare astfel incat media anuala ajunge la 30 de zile de odihna. Persoanele cu handicap beneficiaza de 5 zile suplimentare in fiecare an.

Indemnizatia pentru concediul de odihna se calculeaza in functie de salariul mediu pe care angajatul l-a realizat in urma cu 13 saptamani anterioare concediului de odihna si se acorda inaintea inceperii acestuia. Daca in contractul de munca se mentioneaza, se pot acorda bonificatii suplimentare.

De asemenea, angajatii pot beneficia de pana la cinci zile lucratoare libere in cazul unor evenimente familiale si de cateva zile libere de sarbatori. In Germania, zile de sarbatoare sunt: 1 ianuarie, prima zi de Paste, Rusaliile, prima si a doua zi de Craciun, 3 octombrie (ziua unificarii). Acestea pot insa varia de la land la land, atat ca perioada in care se serbeaza, cat si ca durata.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2942 ori
Citeste mai multe despreromani angajati loc munca