Cele 27 de state membre UE vor fi nevoite sa-si accelereze progresul in domeniul educatiei, daca vor sa atinga o serie de tinte autoimpuse. Acestea sunt necesare pentru ca strategia Lisabona pentru dezvoltare economica si a fortei de munca sa aiba succes, pana in 2010.
Un raport intocmit de Comisia Europeana recunoaste faptul ca s-au inregistrat progrese in cinci mari segmente-cheie si ca au fost lansate procese de reforma pe termen lung pe termen lung, scrie Alan Osborn pentru universityworldnews.com.
"Cu toate ca avansul spre tintele stabilite este lent, lucrurile merg in directia cea buna", spune Jan Figel, Comisarul European pentru Educatie. "Insa mai este mult de lucru", avertizeaza acesta.
Strategia Lisabona are drept scop transformarea Uniunii Europene intr-un lider mondial in tehnologie, "insa", spune Figel, "pe masura ce devenim o societate bazata pe cunoastere, intr-o lume intens competitiva, milioane de europeni isi dau seama ca le este din ce in ce mai greu sa se dezvolte la capacitate maxima, si cu atat mai putin sa gaseasca de lucru. Aproape o treime a fortei de munca din Europa are echivalentul unei scolarizari de nivel inferior, iar aproximativ un sfert dintre europenii in varsta de 15 ani citesc cu dificultate.
Cel de-al cincilea raport anual cu privire la "indicatori si repere", elaborat de Directoratul General al Educatiei, din cadrul CE, impreuna cu Eurostat, Centru de Cercetare CRELL si Unitatea Europeana Euridice, examineaza performantele fiecarei tari in ceea ce priveste absolvirea studiilor medii, rata de abandon prematur, rezultatele scazute in ceea ce priveste alfabetizarea si aptitudinile de citit, numarul absolventilor in domeniul matematicii, stiintelor si ingineriei, precum si participarea adultilor la activitati de instruire continua.
La nivel european, raportul spune ca "performantele generale sunt la egalitate cu cele mai bune din lume". Lucrarea evidentiaza mai multe realizari notabile: in prezent, exista cu aproximativ 3 milioane de studenti mai mult decat in 2000, iar numarul celor care isi termina studiile universitare a crescut cu 1 milion, comparativ cu aceeasi data. De asemenea, populatia apta de munca din Europa numara cu 13 milioane mai multi absolventi de studii universitare decat in urma cu 8 ani.
Raportul mai spune ca 60% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani urmeaza o scoala sau o institutie de invatamant superior, procentul fiind asemanator cu cel din Statele Unite, dar cu 18% mai mare decat cel din Japonia. Cu toate acestea, 108 milioane de europeni - aproape o treime din forta de munca de pe continent - au un nivel educational scazut.
Sase milioane de tineri (unul din 7 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani) au urmat doar ciclul educational obligatoriu, sau chiar mai putin. Studiul spune ca europenii cu varste intre 25 si 64 de ani au de 3 ori mai multe sanse sa participe la cursuri de instruire continua daca au cel putin studii medii.
In general, baietii se descurca mai slab la citit decat fetele si au nevoi educationale mai deosebite, insa fetele au obtinut rezultate mai slabe la matematica, stiinte si inginerie.
In afara cititului, unde, in loc sa scada, rata celor care nu reusesc a crescut cu 10%, s-au inregistrat progrese in educatie, la nivel european.
Astfel, numarul absolventilor de matematica, stiinte si tehnologie a crescut, iar acum depaseste pragul de 15 la suta al ratei de crestere. Raportul spune ca s-au inregistrat unele progrese in reducerea numarului celor care abandoneaza scoala prematur si cresterea numarului celor care ajung sa aiba studii medii si al adultilor care participa la cursuri de perfectionare continua.
Cine se descurca bine si cine nu? Raportul arata ca 9 tari - Finlanda, Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Slovenia, Norvegia si Islanda - au depasit cele 5 praguri medii si inca avanseaza. De asemenea, instruirea continua devine realitate in Suedia, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia si Islanda, tari care au dezvoltat strategii comprehensive si coerente.
La citit, tarile din top sunt Finlanda, Irlanda si Estonia, iar Romania si Bulgaria ocupa ultimele pozitii. In ceea ce priveste abandonul prematur, cele mai avansate sunt Cehia, Polonia, Slovacia si, probabil, Slovenia, pentru care insa nu au existat date relevante. Pe ultimele locuri sunt Malta si Portugalia.
Tarile, in intregul lor, s-au descurcat bine in ceea ce priveste cresterea numarului absolventilor de matematica, stiinte si tehnologie. Tinta era de 15% crestere, iar numarul acestora s-a ridicat cu 29% din 2000. In randul femeilor, rata a crescut de la 30,7% la 31,6%. Polonia, Estonia si Irlanda au avut cele mai bune rezultate, in vreme ce Belgia, Slovenia, Austria, Olanda, Cipru si Malta au fost codasele.
Totodata, s-a propus ca 12,5% din populatia activa sa fie angajata in programe de instruire continua. Nivelul a crescut, intre 2000 si 2006, de la 7,1% la 9,7%, Suedia, Danemarca si Marea Britanie obtinand cele mai bune rezultate, iar Bulgaria si Romania, pe cele mai slabe.