Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Eurobarometru: Munca la negru, o plaga ce cuprinde Uniunea Europeana

Eurobarometru: Munca la negru, o plaga ce cuprinde Uniunea Europeana


Munca la negru continua sa fie un fenomen larg raspandit in Europa desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta, potrivit unui sondaj Eurobarometru efectuat in 28 de state membre si publicat luni de Comisia Europeana.

Sectoarele in care europenii lucreaza la negru cel mai mult sunt reparatiile si renovarile locuintelor (19 %), gradinarit (14 %), curatenie (13 %) si ingrijirea copiilor mici (12 %).

Reparatiile si renovarile locuintelor (29 %), reparatiile auto (22 %), curatenia locuintelor (15 %) si produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru.

Letonia, Tarile de Jos si Estonia au cel mai mare procent de respondenti care lucreaza la negru (11 %). Cu toate acestea, exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile cu privire la ceea ce inseamna munca la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.

Tarile in care respondentii spun ca ar avea cunostinta cel mai probabil despre persoane care ar munci la negru sunt Danemarca (59%), Olanda (55%), Grecia (54%), Slovenia (48%) si Letonia (46%), in timp ce printre tarile in care cei chestionati sustin ca este putin probabil sa cunoasca astfel de persoane se numara Malta, Romania (cu cate 20%) si Marea Britanie (15%).

Unul din zece europeni a cumparat bunuri care implica munca la negru

Potrivit sondajului Eurobarometru, aproximativ unul din zece europeni (11 %) admite ca, in anul precedent, a cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce 4 % recunosc ca ei insisi au fost platiti la negru in schimbul muncii fara forme legale. In plus, unul din 30 (3 %) a fost platit partial in numerar de catre angajatorul sau ("remuneratie in plic").

De asemenea, 60 % dintre cei chestionati indica faptul ca preturile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achizitionarea de bunuri sau servicii care implica munca la negru, iar 22 % mentioneaza ca au facut-o ca favoruri pentru prieteni. 50 % mentioneaza avantajele pentru ambele parti ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21 % mentioneaza dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale, 16 % perceptia ca impozitele sunt prea mari, iar 15 % absenta altor venituri.

Europenii din sud au fost cei mai numerosi printre cei care au mentionat dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale (41 %) sau lipsa unei alte surse de venit (26 %)

Potrivit datelor sociologice, 3 % dintre respondenti declara ca primesc o parte din remuneratie sub forma de "numerar in mana", o practica mai raspandita in societatile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remuneratie in plic este cel mai mare in Europa de Sud (69 %), urmata de Europa Centrala si de Est (29 %), in timp ce in tarile continentale si nordice se inregistreaza procente mai mici (17 % si, respectiv, 7 %).

Tarile cu cele mai mari procente de angajati aflati in intretinere care au primit salariile in plic sunt Letonia (11%), Croatia (8%), Grecia, Slovacia si Romania (7% in fiecare) si Lituania, Bulgaria si Ungaria (6% in fiecare).

Cresterea cea mai notabila comparativ cu anul 2007 in ceea ce priveste proportia angajatilor care primesc salariul in plic este in Grecia (4 puncte procentuale), iar scaderile cele mai marcate sunt din Romania (-16 puncte) si Bulgaria (-8).

Conform sondajului, doar putin peste jumatate (53%) dintre europeni cred ca persoanele care desfasoara munca la negru prezinta un risc mai mic de a fi descoperite de catre autoritatile competente.

Sondajul mai releva ca europenii cheltuiesc o suma anuala medie in valoare de 200 de euro pe bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce suma anuala medie castigata de cei care lucreaza la negru este de 300 de euro.

Luxemburgul cheltuieste anual cei mai multi bani pentru servicii si bunuri nedeclarate (500 de euro), valoare semnificativ mai mare decat in orice alt stat membru, fiind urmat de Olanda (400 de euro), Austria, Belgia si Italia (aproximativ 350 de euro in fiecare), Cipru (328 de euro), Danemarca (317 de euro) si Grecia (300 de euro). La polul opus se afla Ungaria (68 de euro), alte tari cu cheltuieli medii anuale deosebit de scazute la acest capitol fiind Bulgaria (118 de euro), Romania (115 de euro) si Letonia si Polonia (100 de euro in fiecare).

Problemele identificate in sondajul Eurobarometru, in care au fost intervievati 26 563 de respondenti din diverse grupuri sociale si demografice din toate statele membre, urmeaza sa fie cuprinse intr-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platforma europeana pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperarii dintre statele membre pentru a aborda aceasta problema intr-un mod mai eficace.

Platforma ar urma sa reuneasca diverse organisme responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din statele membre, cum ar fi inspectoratele de munca, institutiile de securitate sociala, autoritatile fiscale si cele responsabile de domeniul migratiei, precum si alte parti interesate, si ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni si a descuraja efectiv munca la negru intr-un mod mai eficient.

"Consecintele muncii la negru nu implica doar faptul ca lucratorii sunt expusi la conditii de munca periculoase si la castiguri mai mici, ci si faptul ca aceasta priveaza guvernele de venituri si submineaza sistemele noastre de protectie sociala. Este necesar ca statele membre sa puna in aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a incuraja transformarea ei in munca cu forme legale si sa conlucreze mai indeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, in luna aprilie, Comisia Europeana va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar imbunatati cooperarea intre inspectoratele de munca si organismele responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din intreaga Europa", a declarat dl Laszlo Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1833 ori