Criza, teren propice pentru munca la negru

Fenomenul muncii la negru ia amploare in perioada de criza economica, pe de o parte pentru ca oamenii sunt dispusi sa faca orice compromis doar pentru a avea un loc de munca, iar pe de alta parte pentru ca inspectorii de munca nu au suficiente parghii legale pentru stoparea acestuia, informeaza Mediafax.

Zeci de oameni care lucrau fara contracte individuale au fost descoperiti joi, de inspectorii de munca. Unii dintre ei au rupt-o la fuga imediat ce au vazut echipele de control, fara ca macar sa poata fi identificati.

Singura modalitate pe care inspectorii o au la indemana pentru identificarea lucratorilor este puterea de convingere, pentru ca legea nu prevede obligativitatea declinarii identitatii in astfel de cazuri.

Muncitorii zilieri stiu acest lucru si nu ezita sa intoarca spatele inspectorilor si sa-i intrebe nepasatori "Poti sa ma obligi?" sau "Ce poti sa-mi faci?".

Echipele de control de la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bucuresti au verificat, joi dimineata, un santier de pe Soseaua Fundeni, unde lucrau aproximativ 30 de oameni, niciunul cu forme legale.

Aparitia inspectorilor i-a determinat pe cei mai multi dintre ei sa fuga sau sa incerce sa se ascunda.

Cei care au putut fi convinsi sa ramana declarau ca nu stiu sa scrie, ca sunt in prima zi de munca pe santierul respectiv sau ca nu stiu cum se numeste firma angajatoare si nici patronul.

Dupa discutii prelungite, in care reprezentantii ITM le explicau ca acceptarea muncii la negru este in dezavantajul lor, oamenii incepeau sa recunoasca faptul ca muncesc cu ziua si ca nu-i intereseaza decat sa aiba o sursa de venit.

Refuzau insa sa dea informatii despre firma care desfasura lucrarile sau despre patroni, apeland la intelegerea inspectorilor, carora le explicau ca daca divulga ceva de maine nu vor mai avea unde sa munceasca, iar acasa au familii pe care trebuie sa le intretina.

Lucratorii munceau in conditii care nu aveau nicio legatura cu securitatea si sanatatea in munca, pe schele din lemn improvizate, fara echipament individual de protectie si fara sa le fie asigurate minime conditii de munca in timp de canicula.

Nici despre aceste lucruri nu au vrut insa sa vorbeasca. Intrebati daca angajatorul le asigura intre doi si patru litri de apa pe zi sau daca le da pauzele prevazute de lege, muncitorii indicau cismelele improvizate sau recunosteau ca-si cumpara singuri cate o sticla de apa. Cat priveste pauza, aceasta era de o ora pe zi, intre 12.00 si 13.00, indiferent de temperatura de afara.

Seful Biroului de control pe probleme de sanatate si securitate in munca de la ITM Bucuresti, Nicolae Negoita, a declarat, la finalul controlului, ca fuga muncitorilor demonstreaza ca acestia nu aveau forme legale de munca si ca angajatorul nu asigura conditiile necesare pentru protejarea starii de sanatate a lucratorilor.

"Nu erau asigurate conditiile necesare pentru protejarea starii de sanatate a lucratorilor. Nu au apa minerala si nici echipament individual de protectie. (...) Nu sunt respectate masurile tehnice referitoare la siguranta lucratorilor, nu s-au luat masuri colective de protectie. Am sistat orice lucrare pe schele, pentru ca sunt improvizate", a spus Nicolae Negoita.

Firma care desfasura lucrari pe santierul din Soseaua Fundeni apartine unor cetateni chinezi, insa pentru aflarea numelui si identificarea lucratorilor folositi de societate a fost necesara chemarea unui echipaj de politie. Cu toate ca exista din 2007 un protocol incheiat intre Inspectia Muncii si Ministerul Administratiei si Internelor, politistii care au ajuns la fata locului nu pareau sa fie informati in acest sens, intrebandu-se ce ar trebui sa faca in situatia de fata.

Muncitorii care lucreaza fara forme legale sunt folositi chiar si in lucrari desfasurate pe bani publici.

Inspectorii de munca au verificat si modul in care sunt efectuate lucrarile de consolidare la Colegiul "Mihai Viteazul", aflat chiar langa sediul Inspectiei Muncii.

Toti lucratorii din prima incapere in care au intrat echipele de control incercau sa se strecoare afara si afirmau ca sunt in prima lor zi de munca pe santierul respectiv.

Reprezentantul firmei care face lucrarile de refacere si consolidare le-a explicat inspectorilor de la ITM ca muncitorii lucreaza cu forme legale si doar zece oameni nu au contracte individuale de munca intrucat ar fi in perioada de proba.

Inspectorii de munca spun insa ca sunt obisnuiti sa primeasca explicatii de acest gen si recunosc ca, de multe ori, efectul controalelor pe care le fac este anulat de contestarea in instanta a amenzilor sau sanctiunilor.

Directorul general de la ITM Bucuresti, Constantin Bujor, a precizat ca nu se poate pune problema obligarii lucratorilor de a furniza informatii referitoare la identitatea lor sau a angajatorilor, pentru ca acest lucru nu intra in competenta inspectorilor de munca.

In contextul in care oamenii sunt dispusi sa accepte sa lucreze in orice conditii, doar pentru a-si putea asigura un venit, iar puterea interventiilor facute de inspectorii de munca este extrem de limitata de prevederile legislative, fenomenul muncii la negru are sanse mari sa se extinda, mai ales in contextul crizei economice.