EDITORIAL Mircea Cosea: Tara chelnerilor si tinichigiilor

Joi, 25 Aprilie 2013, ora 07:01
2715 citiri
EDITORIAL Mircea Cosea: Tara chelnerilor si tinichigiilor

Am salutat initiativa doamnei ministru Mariana Campeanu de a concepe un program special de reducere a somajului in randul tinerilor. Cu parere de rau, insa, trebuie sa spun inca de la inceput, ca nu acord o sansa de eficienta sporita initiativei doamnei ministru.

Domnia sa a afirmat ca somajul in randul tinerilor intre 15 si 24 de ani a crescut in ultimii patru ani de la 18,6% la 23%, fiind de patru ori mai mare decat somajul populatiei adulte. Pentru a stimula angajarea tinerilor, doamna ministru propune acordarea unor prime de mobilitate pentru tineri sau recunoasterea stagiilor efectuate de studenti ca vechime.

Aceasta initiativa nu poate fi decat laudata pentru buna ei intentie, chiar daca istoria ultimilor ani ne arta ca initiativele aproape similare ale precedentelor guvernari nu au avut eficienta dorita.

De ce nu va functiona - Una este boala, alta e bolnavul

In medicina se spune ca nu trebuie tratata boala ci bolnavul. Ar trebui stiut ca la fel este si in economie. Nu somajul in general trebuie redus, ci somajul din Romania, mai precis al tinerilor din Romania.

Masurile pe care le propune initiativa mai sus citata pot fi eficiente intr-o economie de manual sau intr-una virtuala, dar nu in actuala economie reala romaneasca.

Iata de ce:

Economia romaneasca este intr-o stare de stagnare (minuscula crestere nu demonstreaza nici macar iesirea din recesiune) caracterizata prin incapacitatea crearii de locuri de munca intr-un ritm superior ritmului de crestere a ofertei de forta de munca. La aceasta se adauga si fiscalizarea ridicata a locului de munca.

Rezulta ca pentru angajator, crearea unui loc de munca intr-un climat de restrangere sau stagnare a activitatii si a unei fiscalitati ridicate devine atat de dificila si de scumpa, incat prefera sa-si creasca nivelul de competitivitate prin metode intensive (productivitate prin reorganizare sau modernizare) decat prin metode extensive (noi locuri de munca).

Initiativa contribuie mai mult la motivarea tinerilor pentru a se angaja ori, in conditiile concrete ale Romaniei se cere motivarea angajatorilor pentru atragerea tinerilor. Rezulta ca accentul ar fi trebuit pus pe stimularea angajatorului, evident prin instrumente fiscale.

Somajul tineretului roman are si explicatii specifice de care ar fi trebui sa se tina seama, in primul rand de esecul ciclului liceal, demonstrat de incapacitatea a mai mult de 40% dintre elevi de a trece bacalaureatul. Acest element, impreuna cu importantul procent de absenteism scolar, arata ca de aglomerarea petei muncii cu un numar imens de tineri fara perspective este vinovat si sistemul nostru de invatamant. Rezulta ca pana nu se va gasi o solutie pentru coordonarea curiculei scolare cu cerintele examenului de bacalaureat, nu se va stopa procesul de alimentare haotica a pietei cu forta de munca necalificata si fara perspectiva de continuare a pregatirii.

Pregatirea superioara a tinerilor romani (spre deosebire de cei din alte tari membre UE) a devenit discriminatorie prin transformarea universitatilor de stat (la fel cele particulare) in societati comerciale. Introducerea taxelor si permanenta micsorare din ultimii ani a locurilor bugetate limiteaza dramatic accesul la studii superioare al tinerilor fara posibilitati materiale. Rezulta ca apare si o limita in reducerea somajului prin limitarea numarului de persoane apte de a intra pe locuri de munca superioare. Marea majoritate raman la nivelul studiilor medii, devenind ofertanti doar pentru locuri de munca necalificate sau slab calificate.

Lipsa de strategie creaza monstri

Masurile propuse sufera de lipsa cronica a unei viziuni strategice asupra dezvoltarii ceea ce face ca ele sa apara ca solutii cu efect punctiform si conjunctural fara a evalua si efectele perverse ce pot apare pe termen mediu si lung.

In primul rand, trebuie spus ca somajul tanar, dar si adult, este o componenta a mecanismului de ansamblu al sistemului pietei romanesti (acum si europene). Aceasta inseamna ca se va obtine rezultatul scontat numai prin masuri coordonate in planul politicilor sectoarelor productiei materiale, educationale, a politicii monetare, fiscale, a raporturilor de cont curent. Scaderea somajului este, de regula, un efect (post factum) al reformelor structurale si nu o prefata (ante factum) a acestora.

In al doilea rand, trebuie spus ca reducerea somajul nu este un scop in sine, ci un mijloc de atingere a unui orizont sau obiectiv strategic. Astfel, de exemplu, actiunea de micsorare a somajului tanar nu trebuie sa de reduca doar la obtinerea unui oarecare sau orice fel de loc de munca, ci a unor locuri de munca pe o scara ridicata de producere a valorii adaugate in concordanta cu obiectivele de modernizare a economiei, in contextul cresterii competitivitatii. Asa dupa cum este formulata initiativa de fata, riscam sa devenim o tara de chelneri si tinichigii auto.

#program reducere somaj Campeanu, #somaj tineri, #locuri de munca tineri, #editorial Mircea Cosea , #Angajari