Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Peste 80% din banii in plus l?sa?i romanilor de cota unic? au mers in consum - GEA

Peste 80% din banii in plus l?sa?i romanilor de cota unic? au mers in consum - GEA
Cea mai mare parte a surprusului adus popula?iei din cota unic?, respectiv 82%, s-a dus in consum, in condi?iile in care romanii au ca?tigat lunar, in medie, cu 25 de lei mai mult ca urmare a noului regim fiscal, a declarat mar?i directorul Grupului de Economie Aplicat? (GEA), Liviu Voinea.
"In termeni relativi, ca?tigul din cota unic? al unui angajat mediu a fost de 3,73% din salariul net ?i numai 2% din angaja?i au ca?tigat peste 10% din salariul lor net", mai arat? studiul "Impactul cotei unice asupra inegalit??ii in Romania realizat de Liviu Voinea ?i Flaviu Mih?escu.

In medie, doar 17% au cump?rat bunuri durabile, ceea ce arat? c? cea mai mare parte a surplusului din cota unic? a mers in consumul in bunuri perisabile.

O alt? concluzie a studiului este c? surplusul afost distribuit foarte inegal, in condi?iile in care 10% din angaja?i au ob?inut 40% din ca?tigurile din cota unic?.

De asemenea, familiile care au ca?tigat cel mai mult au ?i cheltuit cel mai mult din acest surplus. Astfel, cele mai bogate familii, cu venituri de peste 1.787 lei (17.870.000 lei vechi) la nivelul anului 2005 au consumat 84% din ca?tigurile din cota unic?, iar cele mai s?race familii au consumat 74%.

Portretul familiei care a ca?tigat din cota unic?, care reiese din studiul GEA, are urm?toarele componente: este in primul sfert dintre familii in termeni de venit net din munc?, 76% din capii familiilor ca?tig?toare au cel pu?in liceul ?i peste o treime a absovit o facultate, 83,5% tr?iesc in mediul urban, 35,8% au trei membri, 48% nu au persoane in intre?inere ?i au un venit mediu net al familiei la nivelul lui 2005 de 1.787 lei, de trei ori mai mare decat salariul mediu in acel an.

Familia medie a ca?tigat in plus 36,1 lei in 2005 din cota unic?. Suplusul din cota unic? a contribuit cu 2,4% la cre?terea venitului net pentru familia medie, mai arat? studiul GEA.

Potrivit lui Voinea, exist? ?i unele familii care au pierdut, cu o pondere de 0,6% din e?antion, "probabil din cauza deducerilor regresive, pe de o parte, ?i a plafon?rii nivelului maxim al deducerilor, pe de alt? parte".

Cercetarea GEA se bazeaz? pe ancheta bugetelor de familie, realizat? de Institutul Na?ional de Statisc? (INS) in anii 2004, 2005 ?i 2006. Ancheta Bugetelor de Familie are un e?antion de peste 33.000 de gospod?rii in fiecare an.

Studiul analizeaz? datele din 2005, anul in care a fost introdus? cota unic?, autorii acestuia argumentand c? in urm?torii ani efectul direct al cotei unice nu se poate m?sura din cauza modific?rii altor taxe ?i impozite.

De asemenea, autorii au precizat c? au eliminat din e?antion aproximativ o treime, reprezentat? de persoane care nu au declarat corect veniturile.

"Noi ne-am uitat cat ar fi trebui s? fie veniturile ?i care au fost taxele pl?tite ?i am eliminat pe cei cu o marj? mai mare de 10%", a explicat Voinea.

Astfel, analiza se bazeaz? pe rezultatele ob?inute pentru 9.884 de familii.

La nivelul veniturilor bugetare, rezultatele ob?inute in urma introducerii cotei unice in mai multe state au fost mixte dup? primul an, incas?rile sc?zand ca pondere in PIB in Estonia, Georgia, Romania, Slovacia ?i Ucraina, dar crescand in Letonia, Lituania ?i Rusia.

Cre?terea incas?rilor, acolo unde s-a produs, poate fi determinat? ?i de alte cauze, precum majorarea salariilor f?r? leg?tur? cu cota unic? sau m?rirea in compensa?ie a altor taxe ?i impozite, mai precizeaz? autorii studiului.

Potrivit lui Voinea, succesul cotei unice in sensul cre?terii veniturilor bugetare nu a fost demonstrat concludent, ins? unele ??ri continu? s? se alinieze la aceast? "mod?" deoarece "cota unic? este un obiectiv politic, nu o politic? fiscal?".

Sunt frecvente cazurile in care introducerea cotei unice a urmat unei schimb?ri radicale de guvern", a precizat Voinea.

Cota unic? s-a bucurat de succes in ??rile fost-comuniste, fiind considerat? o solu?ie de simplificare fiscal? de unele partide de dreapta, in condi?iile dificult??ilor de a ajunge la un nivel de colectare a impozitele similar celui din statele bogate occidentale.

??rile dezvoltate din Vest, cu sisteme fiscale sofisticate, pe m?sura "statului bun?st?rii" pe care au reu?it s?-l ofere in primele decenii de dup? Al Doilea R?zboi Mondial, au preferat m?suri de simplificare fiscal?, ins? nu au adoptat cota unic?, care r?mane controversat? in randul economi?tilor."In termeni relativi, castigul din cota unica al unui angajat mediu a fost de 3,73% din salariul net si numai 2% din angajati au castigat peste 10% din salariul lor net", mai arata studiul "Impactul cotei unice asupra inegalitatii in Romania" realizat de Liviu Voinea si Flaviu Mihaescu.



In medie, doar 17% au cumparat bunuri durabile, ceea ce arata ca cea mai mare parte a surplusului din cota unica a mers in consumul in bunuri perisabile.



O alta concluzie a studiului este ca surplusul a fost distribuit foarte inegal, in conditiile in care 10% din angajati au obtinut 40% din castigurile din cota unica.



De asemenea, familiile care au castigat cel mai mult au si cheltuit cel mai mult din acest surplus. Astfel, cele mai bogate familii, cu venituri de peste 1.787 lei (17.870.000 lei vechi) la nivelul anului 2005 au consumat 84% din castigurile din cota unica, iar cele mai sarace familii au consumat 74%.



Portretul familiei care a castigat din cota unica, care reiese din studiul GEA, are urmatoarele componente: este in primul sfert dintre familii in termeni de venit net din munca, 76% din capii familiilor castigatoare au cel putin liceul si peste o treime a absovit o facultate, 83,5% traiesc in mediul urban, 35,8% au trei membri, 48% nu au persoane in intretinere si au un venit mediu net al familiei la nivelul lui 2005 de 1.787 lei, de trei ori mai mare decat salariul mediu in acel an.



Familia medie a castigat in plus 36,1 lei in 2005 din cota unica. Suplusul din cota unica a contribuit cu 2,4% la cresterea venitului net pentru familia medie, mai arata studiul GEA.



Potrivit lui Voinea, exista si unele familii care au pierdut, cu o pondere de 0,6% din esantion, "probabil din cauza deducerilor regresive, pe de o parte, si a plafonarii nivelului maxim al deducerilor, pe de alta parte".



Cercetarea GEA se bazeaza pe ancheta bugetelor de familie, realizata de Institutul National de Statisca (INS) in anii 2004, 2005 si 2006. Ancheta Bugetelor de Familie are un esantion de peste 33.000 de gospodarii in fiecare an.



Studiul analizeaza datele din 2005, anul in care a fost introdusa cota unica, autorii acestuia argumentand ca in urmatorii ani efectul direct al cotei unice nu se poate masura din cauza modificarii altor taxe si impozite.



De asemenea, autorii au precizat ca au eliminat din esantion aproximativ o treime, reprezentata de persoane care nu au declarat corect veniturile.



"Noi ne-am uitat cat ar fi trebui sa fie veniturile si care au fost taxele platite si am eliminat pe cei cu o marja mai mare de 10%", a explicat Voinea.



Astfel, analiza se bazeaza pe rezultatele obtinute pentru 9.884 de familii.



La nivelul veniturilor bugetare, rezultatele obtinute in urma introducerii cotei unice in mai multe state au fost mixte dupa primul an, incasarile scazand ca pondere in PIB in Estonia, Georgia, Romania, Slovacia si Ucraina, dar crescand in Letonia, Lituania si Rusia.



Cresterea incasarilor, acolo unde s-a produs, poate fi determinata si de alte cauze, precum majorarea salariilor fara legatura cu cota unica sau marirea in compensatie a altor taxe si impozite, mai precizeaza autorii studiului.



Potrivit lui Voinea, succesul cotei unice in sensul cresterii veniturilor bugetare nu a fost demonstrat concludent, insa unele tari continua sa se alinieze la aceasta "moda" deoarece "cota unica este un obiectiv politic, nu o politica fiscala".



Sunt frecvente cazurile in care introducerea cotei unice a urmat unei schimbari radicale de guvern", a precizat Voinea.



Cota unica s-a bucurat de succes in tarile fost-comuniste, fiind considerata o solutie de simplificare fiscala de unele partide de dreapta, in conditiile dificultatilor de a ajunge la un nivel de colectare a impozitele similar celui din statele bogate occidentale.



Tarile dezvoltate din Vest, cu sisteme fiscale sofisticate, pe masura "statului bunastarii" pe care au reusit sa-l ofere in primele decenii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, au preferat masuri de simplificare fiscala, insa nu au adoptat cota unica, care ramane controversata in randul economistilor.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 733 ori