500.000 de someri in februarie, un milion la sfarsitul lui 2009

"2010 s-ar putea sa ni se para mai greu ca 2009. Cand o sa inceapa sa dea faliment mall-urile, abia atunci vor simti si romanii ca e criza. Nu cred ca vom iesi din aceasta criza mai devreme de toamna anului viitor" a declarat Liviu Voinea, Director Executiv GEA, intr-un interviu acordat Bloombiz. Conform afirmatiilor acestuia, la sfarsitul lunii februarie 2009, s-a inregistrat numarul de someri prognozat pentru decembrie 2009, adica 500.000. Directorul GEA a mai spus ca in perioada urmatoare este important ca populatia sa evite imprumuturile cu dobanzi mari si ca 10.000 de euro va fi o "mica avere" peste 6 luni. 

Ce vina are sistemul bancar pentru vulnerabilitatea economiei, in fata crizei?

Sistemul bancar a intermediat consumul pe datorie, iar acesta este cauza principala a crizei. Daca vrem sa gasim neaparat o vina, aceasta ar putea fi lipsa de prudentialitate in acordarea de credite. Aici problema a fost acordarea creditelor de consum, in locul celor pentru investitii.

Este foarte greu sa iei un credit pentru a-ti deschide o afacere. Mult mai simplu este sa-ti iei un credit pentru o casa, un teren sau 5 masini. Toate creditele pentru consum pun o problema de neplata, pe cand cele pentru investitii teoretic pot genera alti bani.

Din momentul in care un bun a fost achizitionat pe credit, valoarea activului achizitionat este mai mica decat valoarea pasivului pe care il ai de platit.

Vor mai da credite bancile in aceasta perioada? Guvernatorul BNR spune ca exista lichiditate in sistemul bancar. Insa, cu toate acestea, s-au acordat foarte putine credite.

Dupa parerea mea vor da, insa exista o impresie gresita ca din cauza dobanzilor si a rezervelor minime obligatorii mari, creditarea este blocata. Creditele se vor debloca intr-o luna maxim, vom vedea o reducere agresiva a dobanzii de referinta, probabil si a rezervelor minime obligatorii, lucruri care, teoretic, ar trebui sa reporneasca toata creditarea.

Pe o scara larga nu se va intampla acest lucru intrucat factorul determinant al creditarii, in perioada de criza, reprezinta asteptarile populatiei si ale agentilor economici.

De exemplu, cand  ne crestea salariul cu 30% pe an, mergeam si luam un credit cu dobanda 20%. Acum, cand ne punem problema daca ne ingheata salariile sau ne da afara, nimeni nu se mai duce sa ia credit nici cu 5% dobanda. De exemplu, in SUA, dobanda este practic zero iar creditarea nu s-a repornit.

De ce avem nevoie de banii de la FMI? Este o gaura pe care a facut-o guvernul Tariceanu?

In timpul guvernului Tariceanu a avut loc o crestere a vulnerabilitatii economiei in toate fronturile, in paralel cu o crestere economica nesustenabila. Datoria externa a crescut de la 18 miliarde la 70 de miliarde in 4 ani. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3 la 5,2% si, de fapt, pe calculul deficitului structural, a fost de 6,6.

Avem nevoie de banii de la FMI pentru a obtine un ragaz pentru reformele structurale. Exista o gaura la buget pe care ar trebui sa o acoperim, dar nu din banii de la FMI ci din banii de la Comisia Europeana.

Insa, avem o problema de credibilitate pe pietele internationale si asta se rezolva cu cresterea rezervelor valutare, respectiv cu banii de la FMI. Avem nevoie de ei pentru a nu se prabusi cursul de schimb, pentru ca Banca Nationala sa poata reporni creditarea.

Este important insa ca la sfarsitul acordului cu Fondul, sa nu fim la fel de prosti ca inainte de acord si cu inca 19 miliarde datorie, ci sa fim ceva mai restructurati. Solutia este sa stimulezi economia nu s-o franezi. Nu cred ca Fondul are o problema ci cred ca noi nu suntem hotarati daca sa mergem pe calea asta sau nu.

Oricum e inevitabil un deficit bugetar mai mare. Ori, pentru ce mai luam imprumuturile astea daca nu pentru a ne finanta un deficit bugetar mai mare? Ca sa taiem din cheltuieli? Putem si singuri.

Vom fi nevoiti sa majoram TVA - ul din cauza acordului cu Fondul?

Nu cred c-ar fi o solutie buna majorarea TVA-ului. Principalele venituri la buget sunt din CAS si TVA. CAS-ul deja a crescut, ceea ce e prost. Nu e o solutie corecta mai ales ca afecteaza pe toata lumea in mod egal. Cel care nu mai are nimic, care e somer sau care are salariul minim, de unde sa plateasca mai mult? Nu e o solutie corecta, nici macar politic.

Pe de alta parte,  asta inseamna si inflatie. Iar veniturile la buget nu sunt prea mari. Pentru a creste cu 1% din PIB venitul bugetar, ar trebui sa creasca TVA-ul cu 3%, asta in cazul in care nu ar exista inflatie. Dar, in termeni reali, veniturile vor creste undeva cu 0.8-0.10%,  presupunand ca nu ar scade consumul.

Dar, daca va creste TVA-ul, consumul real va scadea. Mai degraba as inclina catre renuntarea la cota unica, si asta pentru ca Fondul nu a fost niciodata de acord cu cota unica. Guvernul roman are insa un fetis legat de cota unica. Solidaritatea in timpul crizei nu trebuie inteleasa ca toata lumea sa suporte in mod egal criza ci, din contra, ca cei care-si pot permite, sa suporte mai mult.

Dinu Patriciu a declarat ca este impotriva unui acord cu FMI si ca ar fi mai bine daca statul s-ar imprumuta pe piata interna si externa, dar nu de la FMI. Cum comentati?

Pe piata interna ne putem imprumuta insa nu e de ajuns intrucat nu sunt suficienti bani disponibili incat sa acopere necesitatile guvernului. Guvernul se imprumuta pe piata interna de 1 miliard de euro, intr-o saptamana ii da la loc si cu dobanda de 11%.

Pe piata externa ar fi mult mai scump decat imprumutul de la Fond. In prezent, Romania are un rating de tara extrem de prost, mult mai prost decat al Ungariei sau al Letoniei, de exemplu, insa pe piata externa nu ne putem imprumuta de mai putin de triplul dobanzii la care ne-ar imprumuta Fondul. Fondul ramane cea mai buna solutie pentru Romania, insa vine cu niste conditii. Dar daca precedentul Guvern s-a jucat cu focul si a dat foc la casa, trebuie sa vina pompierii.

Imprumutul la FMI ar fi un semn rau pe care il da economia romaneasca investitorilor?

Ar fi mai rau sa spunem ca nu ne mai putem plati datoriile sau ca avem un deficit bugetar nefinantabil. Alternativa este sa taiem singuri din cheltuieli, echivalentul a vreo 7-8% din PIB, pentru a ramane in acel deficit de 2%.

Va fi mai prost si pe plan politic pentru ca nu mai putem da vina pe Fond, si economic, pentru ca vom incepe sa taiem si din cheltuielile de investitii, de personal, care nu va mai contribui la asigurarile de sanatate si de pensii si astfel vom avea deficite mai mari si pe partea aceea. De asta trebuie sa avem un deficit mai mare care sa fie finantat, pentru a putea ajusta gradual economia.

Cum ar trebui sa procedeze oamenii simpli in acest an? E un an de cumpatare?

Sa se incuie in casa, sa nu dea drumul la televizor pentru a nu se speria. Sa fie constienti ca locul de munca nu e un unul sigur, si sa-si gestioneze astfel cheltuielile astfel incat sa se incadreze in buget. Sa nu ia credite, pentru ca exista riscul de a nu le putea da inapoi.

Ce ar trebui sa faca cei cu lichiditati? E bine sa se lanseze in investitii in aceasta perioada?

Sa-si pastreze lichiditatile. Cei care au acea vocatie de a fi Soros sau Warren Buffet atunci pot sa bage banii in tot ceea ce vor, presupunand ca este o perioada proasta care va trece repede si apoi isi vor scoate banii. Ceea ce nu se va intampla, criza nu va trece repede iar ei nu-si vor scoate banii atat de repede.

Vine o perioada in care este esential sa nu ne imprumutam la niste dobanzi mari, sa putem traversa o eventuala perioada de somaj si atunci este important daca ai 100 de milioane sa-i tii si “sa mananci” din ei 3 luni daca nu mai ai serviciu. Nu este cazul sa ramai fara lichiditati in acesta perioada. Suntem abia la inceputul crizei. Daca acum ceva timp 10.000 euro parea o suma mica, peste 6 luni va fi o mica avere.

Cati someri va avea Romania in plus in 2009?

La sfarsitul lunii februarie 2009, s-a inregistrat numarul de someri prognozat pentru decembrie 2009, adica 500.000. La sfarsitul anului, 1 milion de someri e o prognoza conservatoare.

Ce industrii vor creste daca vor creste in anii ce vor urma?

Poate niste categorii de servicii. Este o criza care afecteaza toate sectoarele economiei, mai ales pe cele supraindatorate. Nu cred ca putem idetinfica o industrie sa o tragem de par in sus si sa zicem ca va castiga din criza. Cele care vor primi ajutoare de stat ar putea avea o sansa insa nu e nimic sigur.

Sectoarele neglijate gen agricultura au vreo sansa in prezent? Pana la declansarea crizei au crescut foarte mult industria constructiilor si cea auto.

Agricultura are sanse in masura in care absoarbe banii de la UE. Dar asta se poate intampla cu sau fara criza. Agricultura e in criza de 20 ani, deci nu e o noutate. E in mediul ei natural. Ea conteaza daca ploua sau nu. Asta nu are legatura cu criza financiara internationala. Pretul produselor va scadea, insa 93% din sectoarele agricole din Romania sunt sub 5%, care nu produc nimic care sa ajunga pe  piata.

Care an va fi mai greu? 2009 sau 2010?

Cine il apuca pe 2010 s-ar putea sa i se para mai greu ca 2009. In primul rand, o sa ne mai ia cateva luni sa ne dam seama ca e criza. Cand o sa inceapa sa dea faliment Mall-urile abia atunci vor simti si romanii ca e criza. Nu cred ca vom iesi din aceasta criza mai devreme de toamna anului viitor.

Si asta cu conditia ca inaintea noastra sa iasa din criza  tarile partenere comerciale ale Romaniei: Germania, Austria, Franta, Italia. Cand vor iesi ele din criza, vom iesi si noi.

Interviu realizat de Oana Dumitroiu.

Top 4 cele mai frumoase locații turistice din România, conform unei analize realizate de Sun Leader SRL. Restaurante, terase, spații evenimente

România, o țară bogată în frumusețe naturală și istorie, este adesea descrisă ca un adevărat colț de rai pe pământ. Cu o varietate impresionantă de peisaje, de la munte până la...

Când este momentul potrivit pentru a refinanța creditul tău

Ești în căutarea unei modalități mai eficiente de a-ți gestiona datoriile financiare? Ai luat în considerare vreodată refinanțarea creditului tău? În acest articol, te vom ghida prin...