Proceduri rapide si eficiente de asigurare a recuperarii creantelor in timpul starii de urgenta

Joi, 09 Aprilie 2020, ora 14:41
4300 citiri
Proceduri rapide si eficiente de asigurare a recuperarii creantelor in timpul starii de urgenta
Foto: Oana Stratula, Avocat Partener Stratula si Asociatii

Instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei a condus, in mod inevitabil, la o serie de blocaje economico-financiare, in conditiile in care tendinta generala este aceea de a evita sau amana cat mai mult platile, chiar daca au ajuns la scadenta.

Intr-o perioada in care principala preocupare este legata de mentinerea pe linia de plutire a business-urilor, apar numeroase situatii in care, animati de dorinta de pastrare a disponibilitatilor banesti, debitorii refuza sa plateasca datoriile scadente fata de creditori, in incercarea de a-si asigura o solutie individuala de supravietuire.

Din pacate, o astfel de abordare nu ajuta in mod real, atata timp cat fiecare agent economic depinde de incasari pentru a-si plati propriile datorii, iar lipsa veniturilor produce efecte in lant si pune in pericol nu doar pe creditorul neplatit, ci si pe creditorii acestuia.

Daca la acestea adaugam si faptul ca activitatea instantelor de judecata este limitata la anumite cauze, considerate urgente, obtinem un tablou apropiat de realitatea acestor zile in care creditorii care nu beneficiaza de vreo garantie reala sau personala si ai caror debitori refuza sa le plateasca facturile, se gasesc intr-o situatie limita, in care par a fi lipsiti de instrumentele juridice necesare pentru recuperarea creantelor.

In realitate insa, legislatia noastra ofera o serie de remedii, chiar si in astfel de situatii, de natura sa asigure creditorilor posibilitatea reala si efectiva de recuperare a creantei, de indata ce aceasta va fi constatata printr-un titlu executoriu.

Printre acestea se numara masurile asiguratorii care, potrivit Hotararii nr. 417 din 24 martie 2020, emisa de Consiliul Superior al Magistraturii, Sectia pentru judecatori, fac parte dintre litigiile care se solutioneaza de catre instantele de judecata, pe timpul starii de urgenta.

Ce sunt masurile asiguratorii si care este scopul acestora

Cu caracter general valabil, iar nu doar pe parcursul starii de urgenta, este recomandabil ca, dincolo de preocuparea si efortul de a obtine un titlu executoriu, creditorii sa aiba in vedere si asigurarea punerii efective in executare a hotararii judecatoresti, de indata ce aceasta este definitiva.

In caz contrar, timpul, energia si resursele financiare consumate pe parcursul unui proces de obligare a debitorului la plata creantei ajung sa fie irosite in van, atata timp cat, la capatul litigiului, creditorul constata ca al sau debitor nu are in patrimoniu bunuri care sa poata fi executate si, deci, ca nu are cum sa-si recupereze creanta constatata prin hotararea judecatoreasca obtinuta.

Pentru a evita astfel de situatii, legiuitorul a reglementat masurile asiguratorii care reprezinta mijloace procesuale al caror scop consta in indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului, in limita creantei pretinse de creditor.

Instituirea masurilor asiguratorii inseamna ca debitorul nu va mai putea dispune de bunurile sechestrate sau de sumele de bani poprite care, finalmente, vor fi executate silit de catre creditor, la momentul la care acesta va obtine titlul executoriu.

Codul de procedura civila reglementeaza, ca masuri asiguratorii, sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie si sechestrul judiciar. Dintre acestea, in prezenta analiza ne vom referi la primele doua, intrucat vizeaza recuperarea creantelor, iar nu indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuri, prin incredintarea pazei acestora unui administrator-sechestru, cum este cazul sechestrului judiciar.

Sechestrul asigurator are ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile urmaribile ale debitorului, aflate in posesia acestuia sau a unui tert, in scopul valorificarii lor in momentul in care creditorul unei sume de bani va obtine un titlu executoriu.

Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Care sunt conditiile de infiintare a sechestrului asigurator si a popririi asiguratorii

Legiuitorul roman a reglementat trei ipoteze distincte in care un creditor poate obtine instituirea sechestrului asigurator si/sau a popririi asiguratorii asupra bunurilor debitorului sau.

Astfel, prima ipoteza il vizeaza pe creditorul a carui creanta este constatata in scris si este exigibila si care dovedeste ca a intentat cerere de chemare in judecata. In aceasta ipoteza, creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta, dupa cum, la fel de bine, instanta poate decide ca nu este necesara stabilirea unei cautiuni.

In ceea ce priveste conditia intentarii cererii de chemare in judecata aceasta este indeplinita atat in cazul actiunilor de drept comun, cat si in cazul procedurii speciale a ordonantei de plata.

Practic, pentru a putea obtine instituirea masurilor asiguratorii asupra bunurilor debitorului sau, creditorul trebuie sa promoveze o actiune care sa aiba ca obiect tocmai obligarea debitorului la plata creantei pentru a carei recuperare doreste instituirea masurilor asiguratorii.

Desigur ca, in perioada starii de urgenta, instantele de judecata nu vor solutiona actiunea de recuperare a creantei insa acest fapt nu este relevant pentru cererea de instituire a masurilor asiguratorii, fiind suficienta dovedirea de catre creditor a imprejurarii ca a intentat actiunea.

A doua ipoteza il are in vedere pe creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.

Desigur ca, in acest caz, in principiu, actiunea nu poate fi decat una de drept comun, din moment ce creanta creditorului nu este constatata in scris, astfel ca acesta nu poate uza de procedura ordonantei de plata care presupune, printre altele, existenta unei creante certe, lichide si exigibile, care rezulta dintr-un contract civil constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege.

In fine, ultima ipoteza se refera la creanta care este constatata in scris dar nu este exigibila, insa debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca a intentat actiune si sa depuna o cautiune, al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.

La fel ca in ipoteza anterioara, si in acest caz, creditorul trebuie sa promoveze o actiune de drept comun pentru recuperarea creantei sale, din moment ce aceasta nu este exigibila, iar una din conditiile de admisibilitate a ordonantei de plata se refera tocmai la caracterul exigibil al creantei.

Precizam ca, in cazul sechestrului asigurator, creditorul nu trebuie sa individualizeze bunurile asupra carora solicita sa se infiinteze sechestrul, iar in cererea de poprire asiguratorie bancara nu este necesara individualizarea tertilor popriti cu privire la care se solicita infiintarea popririi.

Cum se executa masurile asiguratorii si cum se valorifica bunurile sechestrate

Sechestrul asigurator si poprirea asiguratorie se aduc la indeplinire de catre executorul judecatoresc, fara a mai fi necesara vreo autorizare sau incuviintare in acest sens, ceea ce este firesc din moment ce nu suntem in prezenta unor masuri de executare silita, ci a unor masuri asiguratorii.

In cazul bunurilor mobile, executorul se va deplasa, in cel mai scurt timp posibil, la locul unde se afla bunurile asupra carora se va aplica sechestrul si va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei, ceea ce presupune ca executorul va evalua bunurile sechestrate.

In toate cazurile, sechestrul asigurator se va aplica fara somatie ori instiintare prealabila a debitorului, iar impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului orice persoana interesata va putea face contestatie la executare.

Valorificarea bunurilor sechestrate se va putea face imediat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu, pentru bunurile sechestrate asigurator nefiind necesara o noua sechestrare. Executorul judecatoresc este insa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.

In cazul popririi asiguratorii, executorul judecatoresc va comunica tertului poprit o copie certificata de pe titlul executoriu, pentru ca acesta sa consemneze suma de bani care va fi ulterior eliberata creditorului de catre executorul judecatoresc.

In concluzie, in perioada starii de urgenta, in masura in care se regasesc in vreuna din ipotezele prezentate mai sus, creditorii pot promova actiuni de recuperare a creantelor (care se vor solutiona dupa incetarea starii de urgenta), precum si cereri de instituire a masurilor asiguratorii asupra bunurilor debitorilor (care se judeca si pe parcursul starii de urgenta) in scopul de a se asigura ca vor avea ce sa execute dupa obtinerea titlurilor executorii.

Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula si Asociatii

#recuperare creante stare de urgenta , #Stiri Legislatie