Americanii ar putea schimba configuratia Congresului

Duminica, 29 Octombrie 2006, ora 14:14
956 citiri

Congresul american in exercitiu va fi reinnoit prin voturile a aproximativ 200 de milioane de americani, la alegerile din 7 noiembrie.Presedintele va fi privat, insa, de majoritate, in cazul in care 20 de fotolii vor trece de la republicani la democrati, in urma alegerilor din 7 noiembrie, cand americanii vor trebui sa-i voteze pe cei 435 de membri ai Camerei Reprezentantilor si pe 33 dintre cei 100 de senatori. Un numar de 36 de functii de guvernator vor fi, de asemenea, miza unor scrutine ce se vor desfasura la nivelul statelor americane.

Partidul Republican detine, in prezent, 230 de fotolii in camera inferioara a Congresului, fata de 201 ce apartin democratilor, plus un independent care voteaza, in general, cu acestia din urma. Un numar de trei fotolii sunt vacante, din care doua in urma demisiei unor republicani. Republicanii ocupa 55 de locuri in Senat, din totalul de 100.

Ar fi suficient ca 15 fotolii din Camera Reprezentantilor sa treaca de la republicani la democrati, pentru ca acestia din urma sa obtina majoritatea camerei inferioare a Congresului, pentru prima data dupa 1994. Democratii trebuie sa castige, de asemenea, cel putin sase fotolii in plus in Senat pentru a obtine majoritatea.

Electoratul american alege cate o treime dintre senatori si toti membrii Camerei Reprezentantilor la fiecare doi ani. Alegerile parlamentare din 7 noiembrie gasesc electoratul american profund divizat, partizanii administratiei Bush fiind apatici, iar cei ai opozitiei foarte nemultumiti dupa sase ani fara nicio influenta asupra puterii.

In consecinta, sondajele prezic unanim ascensiunea democratilor si par chiar sa contureze din ce in ce mai clar preluarea controlului asupra Camerei Reprezentantilor de catre acestia, pentru prima oara dupa 12 ani.

Climatul este foarte diferit de cel din toamna anului 2004, indecis pana la anuntarea realegerii lui George W. Bush, cu majoritati consolidate in Senat si Camera Reprezentantilor.

Un fapt este insa comun: interesul ridicat suscitat de campania electorala (51% dintre americani urmaresc dezbaterile, potrivit Institutului Pew), pe fondul razboiului din Irak. Acest aspect pare sa anunte o rata de participare neobisnuit de ridicata, mai ales pentru un scrutin de la jumatatea mandatului.

Insa aceasta mobilizare este in special in avantajul democratilor, potrivit Institutului Pew, care subliniaza ca electoratul acestora este mai motivat.

Hillary Clinton, fosta prima doamna a Statelor Unite, ar urma sa obtina usor realegerea in functia de senator al statului New York, deschizandu-i-se astfel calea unei eventuale curse pentru Casa Alba in 2008.

Sondajele sunt unanime: scrutinul de la 7 noiembrie se anunta o cvasiformalitate. Potrivit unei anchete a Universitatii Quinnipiac, Hillary ar urma sa obtina 65% din voturi, fata de 30% pentru republicanul John Spencer, fost ales local mai putin cunoscut marelui public si sustinator ferm al razboiului din Irak

Ziarele califica dezbaterile televizate dintre cei doi rivali drept o "repetitie" pentru prezidentiale a lui Hillary, in varsta de 59 de ani. Senatoarea respinge insa speculatiile. "Ma concentrez asupra acestor alegeri", a declarat ea, la o dezbatere. "Oamenii vorbesc...Sunt flatata, dar nu am luat nicio decizie", a subliniat ea.

Semnalele totusi nu lipsesc. Hillary a strans fonduri mult mai mari decat cele necesare pentru un buget de campanie senatoriala si are o echipa numeroasa, condusa de sotul sau, fostul presedinte Bill Clinton. De luni de zile ea s-a impus ca unul dintre cei mai vehementi critici ai administratiei Bush in ceea ce priveste lupta impotriva terorismului, deficitul, Coreea de Nord, Irakul, cerand demisia secretarului apararii si o "noua directie pentru America".

Realitatea TV