Editorial Oana Stratula, avocat: Motivele pentru care investitorii vor refuza parteneriatul public privat

Avand in vedere ca, in cei trei ani de la intrarea in vigoare a Legii 178/2010 a parteneriatului public privat nu s-a incheiat nici macar un singur contract de parteneriat public privat, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine a trimis spre aprobare in Parlament o noua lege a parteneriatului public privat.

Astfel cum se precizeaza in expunerea de motive, noul act normativ a fost elaborat in cadrul unui grup de lucru coordonat de cadre didactice ale Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, care si-a propus sa transforme parteneriatul public privat intr-un instrument viabil, destinat sa asigure conlucrarea sectorului public si a celui privat pentru realizarea de proiecte publice.

Precizam ca ne vom referi, in cele ce urmeaza, la forma revizuita a noii legi, astfel cum a fost aceasta trimisa de Guvern spre aprobare Parlamentului, si nu la forma initiala trimisa spre consultare Comisiei Europene, care continea o serie de prevederi "discutabile", la care s-a renuntat in varianta trimisa Parlamentului, semn ca initiatorii legii au tinut cont de "sfaturile" Comisiei Europene.

Ce proiecte se pot realiza in parteneriat public privat

Potrivit noii legi, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, dupa caz, reabilitarea si/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestarii unui serviciu public si/sau utilizarea unui serviciu public.

Pentru a face obiectul unui parteneriat public privat, proiectul propus de partenerul public trebuie sa demonstreze, in studiul de fundamentare, ca veniturile care urmeaza sa fie obtinute din utilizarea bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul proiectului vor fi generate, in totalitate sau in majoritate, prin plati efectuate de catre partenerul public sau de catre alte entitati publice in beneficiul partenerului public.

In continuarea aceleasi idei, noua lege prevede ca nu se pot realiza in parteneriat public privat proiecte in care totalitatea sau majoritatea veniturilor sunt obtinute din incasarea de tarife colectate de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul proiectului.

Etapele incheierii unui contract de parteneriat public privat

Incheierea unui contract de parteneriat public-privat va presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a)pregatirea studiului de fundamentare de catre partenerul public;

b)analizarea proiectului de catre Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine care, in calitate de initiator, si-a atribuit in noua lege un rol important, avand in vedere ca este unica autoritate care poate decide daca un proiect indeplineste sau nu conditiile pentru realizarea sa in regim de parteneriat public-privat.

Astfel, numai in situatia in care, in urma analizei, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine decide ca proiectul indeplineste conditiile prevazute de lege pentru realizarea sa in regim de parteneriat public-privat, va initia demersurile de aprobare a memorandumului;

c)adoptarea de catre Guvern a memorandumului avand ca obiect decizia de realizare a proiectului respectiv in regim de parteneriat public-privat;

d)parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea prevederilor si principiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Cu privire la acest aspect, trebuie observat ca, spre deosebire de forma initiala, trimisa spre consultare Comisiei Europene, care prevedea ca atribuirea contractului se va face doar prin procedura dialogului competitiv, forma revizuita a noii legi, trimisa spre aprobare Parlamentului, prevede ca atribuirea contractelor se poate face prin oricare din procedurile reglementate de OUG 34/2006, adica licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv, negociere si cerere de oferte;

e)semnarea contractului de parteneriat public-privat.

Care sunt punctele inca sensibile ale noii legi

Desi, asa cum am remarcat anterior, in urma consultarilor cu Comisia Europena, forma noii legi, trimisa spre aprobare Parlamentului, este imbunatatita fata de varianta initiala, aceasta cuprinde inca o serie de prevederi care pot genera abuzuri din partea partenerului public.

Astfel, in conformitate cu prevederile articolului 38 al noii legi, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz, partenerul public poate modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, daca aceasta posibilitate a fost inclusa in documentatia de atribuire intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca si fara a se altera natura generica a contractului initial sau in orice alta situatie de modificare unilaterala a contractului prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006.

Acest articol este susceptibil de critica, cel putin sub urmatoarele aspecte:

- nu exista nicio definitie si niciun criteriu de stabilire a motivelor exceptionale legate de interesul national sau local, ramanand astfel, la libera apreciere a partenerului public, calificarea unor situatii ca avand caracter exceptional;

- instituirea celor doua conditii ale modificarii unilaterale - respectiv posibilitatea de modificare sa fi fost inclusa in documentatia de atribuire intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca si modificarea sa nu altereze natura generica a contractului initial - reprezinta, numai aparent, un instrument menit sa inlature arbitrariul.

In realitate, este vorba de cerinte formale, avand in vedere ca prima conditie se refera la prevederea in documentatia de atribuire doar a posibilitatii de modificare a contractului, nu si a cazurilor sau conditiilor in care aceasta poate avea loc, iar nealterarea naturii generice a contractului reprezinta o notiune juridica vaga si extrem de interpretabila.

OUG 34/2006 nu prevede cazuri de modificare unilaterala a contractelor.

De asemenea, in considerarea acelorasi motive exceptionale, nedefinite si greu de controlat, partenerul public poate denunta unilateral contractul, ceea ce inseamna ca, desi partenerul privat si-a indeplinit, intocmai si la timp, obligatiile contractuale, partenerul public poate decide incetarea contractului inainte de finalizarea proiectului.

In fine, un alt punct sensibil al noii legi si care, la fel ca si cele de mai sus, poate reprezenta un motiv de descurajare a investitorilor privati sa participe la proiecte de parteneriat public privat, il reprezinta posibilitatea partenerului public de a inlocui partenerul privat, in cazul in care acesta nu isi indeplineste obligatiile, fara a mai urma insa o procedura de selectie a noului partener privat.

Desigur ca initiativa legislativa, in sine, este laudabila si arata o preocupare care trebuie apreciata, insa, in ceea ce ne priveste, consideram ca noua lege a parteneriatului public privat, cel putin in forma actuala, nu serveste scopului de a "debloca" proiectele de parteneriat public privat si de a le face atractive pentru investitorii privati.

Oana Stratula este Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii